Invatamantul Primar Buzoian

a.) Documente :
strategii si planuri; planificari calendaristice si proiectarea unitatilor de invatare la fiecare disciplina de invatamant din planul de invatamant al ciclului primar; proiecte de lectie; caiete de notite ale elevilor; caiete de teme ale elevilor; evaluari; teste; cataloage; dovezi ale progresului facut de elevi (caiete ale invatatorului; fise de observatii, etc.); lucrari ale elevilor expuse in clasa si / sau in unitatea scolara; portofolii, alte materiale;
b.) Discutii cu directorii, responsabilul comisiei metodice,
invatatorii/ profesorii; elevii si parintii;
c.) Observarea lectiei;
d.) Chestionare, teste de aptitudini/ de optiuni/ psihologice;
e.) Fise de autoevaluare pentru invatatori/ elevi, etc.

Raspund la urmatoarele intrebari:
1.Este corespunzator planul de lectie elaborat de invatator/ institutor?
2. Stapaneste invatatorul/ institutorul disciplina pe care o preda ?
3. Foloseste invatatorul/ institutorul strategii didactice corespunzatoare/ moderne/ activ- participative/ motivationale?
4. Foloseste invatatorul/ institutorul resursele in mod corespunzator ?
5. Este managementul clasei corespunzator/ eficient ?
6. Ii evalueaza invatatorul/ institutorul pe elevi astfel incat sa stimuleze invatarea eficienta ?
7. Ce fel de teme pentru acasa propune invatatorul/ institutorul ?
8. Are invatatorul/ institutorul vreun mijloc de evaluare a reusitei lectiei ?, etc.

Cadrele didactice din invatamantul primar buzoian:
1. dispun de documente de planificare la zi si de calitate buna, care sunt in concordanta cu Curriculum-ul National si Local, furnizand, in mare parte, activitati diferentiate care tin cont de nivelul diferit la care se afla elevii;
2. aleg strategii de predare-invatare-evaluare in conformitate cu continuturile si resursele disponibile;
3. organizeaza orele, atmosfera din clasa si relatiile interpersonale in conditii bune,stimulative pentru elevi;
4. dirijeaza elevii in mod eficient;
5. noteaza munca elevilor in mod regulat, cu comentarii detaliate, in mare parte, care sa-i ajute pe elevi in imbunatatirea activitatii;
6. inregistreaza rezultatele si le utilizeaza eficient in elaborarea activitatii viitoare;
7. concep teme bune, stimulative , care inlesnesc procesul de invatare.

1. folosirea rara a autoevaluarii si a coevaluarii realizate de catre elevi ca mijloc pentru imbunatatirea invatarii;
2. insuficienta atentie acordata elevilor cu ritm mai lent in invatare si/ sau dificultati in invatare;
3. insuficienta stimulare a elevilor capabili de performanta .

Concluzii:

Cadrele didactice din invatamantului primar buzoian inspectate in anul scolar 2008/ 2009, majoritatea calificate si cu statut de titular in invatamant intr- un procent destul de mare, au planificari calendaristice riguros si corect intocmite, functionale, personale si personalizate, care indeplinesc cerintele actuale ale macro- si microproiectarii didactice, fapt ce se regaseste si in proiectarea unitatilor de invatare, dar si in proiectarea lectiilor. Se constata corelatie intre elementele actului didactic, mai precis, intre obiective, continuturi, resurse materiale si resurse umane, deci si / nivelul intelectual al elevilor. Se respecta in mare parte planul de lectie propus si se iau masuri pentru a se asigura ca elevii lucreaza ceea ce s-a planificat. Strategiile folosite sunt, in mare masura, in concordanta cu continuturile si resursele disponibile; sunt stimulative si motivationale, de multe ori chiar creative, implicandu-i pe elevi in propria lor formare .
Pregatirea profesionala, rezultata din cultura de specialitate si aptitudinile profesionale, de care dau dovada cadrele didactice, demonstreaza calificarea rezultata din studii de specialitate, experienta, dar si participarea la cursuri de formare / perfectionare.
Strategiile didactice, metodele si procedeele, tehnicile de lucru utilizate in lectii, se caracterizeaza prin eficienta, asigurand calitate si progres in achizitiile elevilor. Intrebarile au fost, in mare parte, clare, explicatiile, corecte, iar organizarea colectivului de elevi, corespunzatoare. S-au imbinat armonios strategiile traditionale cu cele moderne, activ- formative, determinand motivatie pentru studiu si interes pentru obtinerea unor rezultate bune. Elementele euristice s-au corelat cu cele practice, descoperirea cu problematizarea, munca independenta cu activitatea frontala, tehnicile de lucru colective cu jocul didactic, rezultatul fiind succesul scolar .
Utilizarea resurselor materiale este necesara pentru sporirea cunoasterii, intelegerii si formarii / perfectionarii deprinderilor elevilor; acestea nu cuprind doar carti, timpul si cadrul / locul in care se desfasoara lectia, ci si material didactic si echipamente, mijloace de invatamant; fapt dovedit de cadrele didactice inspectate. Materialul didactic a fost, de cele mai multe ori, variat, bogat, bine structurat si utilizat la momentul potrivit in cadrul secventelor instructionale, captand si orientand atentia elevilor in lectie, stimuland si motivand invatarea, asigurand accesibilitatea, transferul si retentia cunostintelor .
Organizarea orelor, atmosfera din clasa, relatiile interpersonale create au fost bune, iar elevii le-au considerat stimulative. Dascalii dovedesc, de cele mai multe ori, ca dirijeaza elevii in mod eficient, relatiile elevi- cadru didactic fiind democratice, constructive, pozitive, empatice, se imbina armonios blandetea cu exigenta, calmul si tactul pedagogic, rezultatul fiind progresul elevilor si calitatea actului educational.
Se evalueaza munca elevilor in mod regulat, cu comentarii detaliate, in mare parte, care sa-i ajute pe acestia in imbunatatirea activitatii. La clasele inspectate, se planifica activitati cu grade de dificultate diferite, in functie de nivelul de dezvoltare intelectuala a elevilor, de tipurile individuale de inteligente dominante, de competentele individuale, in vederea sprijinirii elevilor care au un ritm mai lent sau / si pentru cei care au dificultati de invatare, dar si de stimulare a celor capabili de performanta.
Se folosesc insa, prea rar, autoevaluarea si coevaluarea performantelor realizate de catre elevi ca mijloc pentru imbunatatirea activitatii. Temele pentru acasa sunt stimulative si inlesnesc procesul de invatare.
Realizarea, in mare masura, a obiectivelor propuse in lectie, atingerea de catre elevi a standardelor de performanta, dar si progresul inregistrat in lectie, de mare parte din elevii fiecarei clase, au reprezentat mijloace de evaluare a reusitei lectiei.
In scolile la care s- au efectuat inspectii scolare exista si au fost discutate cu elevii si parintii acestora Regulamente scolare care cuprind norme de conduita pentru cadre didactice si elevi, care ii incurajeaza sa se respecte unii pe altii, sa fie cooperanti si toleranti, relatiile interumane fiind caracterizate prin empatie. In proiectarea Curriculum – ului au fost evidentiate elemente care determina sprijinirea dezvoltarii personale a elevilor, valorifica aptitudinile si inteligentele dominante ale fiecarui elev, profilul individual al fiecarui elev si care reflecta optiunile parintilor si ale reprezentantilor comunitatii locale. Exista, la nivelul acestor scoli, documente cu date personale ale fiecarui elev, dosare / mape individuale pentru fiecare elev, caiete de evaluare ale invatatorului, fise individuale de caracterizare psihopedagogica, functionale, tinute la zi si care sunt folosite pentru a-i ajuta pe elevi.
Strategiile educationale proiectate si folosite in activitatile curriculare si extracurriculare sunt corespunzatoare si ii ajuta pe elevi sa-si asume responsabilitati. Elevilor li se ofera consiliere si se comunica eficient cu parintii.

2. Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

Dascalii din invatamantul primar buzoian manifesta o preocupare permanenta pentru ca elevii lor sa se situeze la un nivel superior de performanta scolara, pe care sa il si depaseasca.
Analizand rezultatele obtinute de elevii din ciclul primar la sfarsitul anului scolar 2008/ 2009, la Limba si Literatura Romana si Matematica, pe un esantion de scoli reprezentative din judetul Buzau, aflate atat in mediul urban, cat si in mediul rural, am constatat ca procentele calificativelor s-ar putea reprezenta astfel: