Invatamantul Primar Buzoian: Cerc pedagogic semestrul al II lea

vineri, 9 aprilie 2010

Cerc pedagogic semestrul al II lea - martie 2010

SUCCESUL ŞCOLAR/ INSUCCESUL ŞCOLAR (fragment)
Învățători: Rotărescu Viorica și Rotărescu Viorel
Școala cu Clasele I- VIII Vadu Pașii, com. Vadu Pașii, jud. Buzău
1. ) Reforma sistemului de evaluare
,,Cel mai mare orator din lume este succesul” - acestea sunt cuvintele lui Napoleon care constata că succesul este pragul maxim de reuşită. Nu orice reuşită este un succes; o altă accepţiune este izbânda, victoria în competiţie (cu sine sau cu ceilalţi). Succesul este rezultatul autorealizării de sine, cu eforturi mari, cu sacrificii, cu muncă continuă, din dorinţa de autoexprimare şi autorealizare şi de a fi recunoscut. În comparaţie cu insuccesul, succesul are nevoie de mult timp, de ani grei de muncă şi riscuri pentru a-l atinge.Succesul se poate atinge în mai multe domenii: şcolar, profesional, ştiinţific, artistic, militar etc. şi se manifestă prin rezultate maxime la examene, concursuri, olimpiade, festivaluri. [......]

Reforma sistemului educaţional românesc nu poate fi concepută fără reforma sistemului de evaluare a progresului şcolar. Pentru aceasta este necesar a se constata dacă reforma evaluării este doar o idee frumoasă, dar care a rămas la uşa clasei, sau ea a pătruns dincolo de această uşă devenind parte integrată, funcţională a activităţii practice a cadrelor didactice. În învăţământul primar, reforma evaluării a fost gândită ca o reformă de substanţă, care vizează schimbarea completă a sistemului existent şi nu doar simpla revizuire sau îmbunătăţire a acestuia. Astfel, s-a trecut de la evaluarea cantitativă la evaluarea calitativă .
Dacă evaluarea cantitativă era bazată pe sistemul de notare cifrică şi realizată aproape în exclusivitate în funcţie de experienţa învăţătorului şi percepţia sa asupra nivelului de pregătire al elevilor, evaluarea calitativă presupune utilizarea unui sistem de evaluare cu calificative bazate pe descriptori de performanţă, elaboraţi în concordanţă cu standardele curriculare de performanţă prevăzute pentru finele învăţământului primar. S-a considerat că evaluarea pe bază de calificative asigură coerenţa, compatibilitatea în notare şi o mai mare uşurinţă în notare. În plus, acest sistem permite o evaluare mult mai obiectivă, pe niveluri de performanţă superioară, medie, minimă. Se recunoaşte faptul ca acest nou sistem de evaluare nu realizează o discriminare la fel de fină ca sistemul cifric, dar se precizează că pentru învăţământul primar acest fapt nu este atât de important deoarece accentul este pus mai mult pe dezvoltarea spiritului de echipă decât pe cel de competiţie.
Din aceste considerente am elaborat câteva exemple de probe de evaluare pentru limba şi literatura romana – clasa I . Ţinând cont de schimbările făcute în cadrul programei şcolare, Aria “Limbă şi comunicare” ( introducerea unor strategii cât mai diverse de predare / învăţare, o nouă modalitate de organizare a timpului şcolar pe activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare şi utilizarea unor instrumente adecvate de evaluare ), am proiectat probe de evaluare punând în corespondenţă obiective cadru – obiective de referinţă – obiective operaţionale, pentru capacitate / subcapacitate cu conţinuturile corespunzătoare şi elaborând descriptori de performanţă.
PROBĂ DE EVALUARE/ Disciplina: LIMBA ROMÂNĂ/ Clasa: I/ Unitatea de învăţare: Cuvântul /Conţinutul evaluării: Literele a – c
Obiective cadru/ Obiective de referinţă/ Obiective operaţionale/ Descriptori de performanţă: Foarte bine/ Bine/ Suficient
Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă/ 4.3. să utilizeze convenţii ale limbajului scris/O.1- să scrie după dictare litere, silabe cuvinte,propoziţii./ Scrie după dictare corect, vizibil, îngrijit, aplicând norme uzuale de redactare. / Scrie după dictare corect, dar cu una- două greşeli./ Scrie parţial corect după dictare.
4.1. să scrie corect litere, silabe, cuvinte./ O.2 –să despartă cuvintele în silabe precizând numărul lor./ Desparte corect cuvintele în silabe precizând numărul lor./ Desparte 4 cuvinte corect în silabe./Desparte două, trei cuvinte în silabe cu
ezitări.
O.3 – să completeze propoziţiile cu cuvinte potrivite./ Completează cele 3 propoziţii cu cuvinte potrivite contextului./ Completează 2 propoziţii cu cuvintele potrivite./ Completează corect o propoziţie.
FIŞĂ DE EVALUARE/ Itemii:
I.1 Scrie după dictare: m, c, r, e, u, n, M, C, R, E, U, N; re, ca, ia, un, ei, ai, me; Aura, Onica, mare, unu, rac, Iancu, marinar
Ene e cu mine.
Marin e morar.
I.2 Desparte în silabe cuvintele. Scrie în căsuţă numărul silabelor.
mere………………………O
nai…………………………O
marinar……………………O
carne………………………O
Anica………………………O
caramea……………………O
I.3 Completează propoziţiile cu ajutorul cuvintelor potrivite:
Ana are un…………………..
Marian e cu………………….
……………. …………..e mic.
Notă:
Pentru elevii care nu au obţinut pentru fiecare item calificativul suficient se va aplica o “Fişă de recuperare”, după un program suplimentar de lucru cu aceştia, ţinând cont de particularităţile individuale ale fiecăruia.
Elevii care au rezultate deosebite vor rezolva “Fişa de dezvoltare” pentru îmbogăţirea cunoştinţelor accumulate.
FIŞĂ DE RECUPERARE/ Itemii:
1. Scrie după dictare: m, M, r, R, u, U, e, E, c, C; ca, ma, ro, ai; rar, care, mare, Ene, Rică.
Ene e cu Marin.
2. Desparte în silabe cuvintele, fiind atent la numărul de silabe iniţial:
cana ( 2 ):……………….; am ( 1 ):………………; camera ( 3 ):…………………….
3. Completează propoziţiile cu ajutorul cuvintelor potrivite din paranteză. ( Ana, are, unu )
Maria e cu……………………
Rică……………… ….un orar.
E ora …………………………
FIŞĂ DE DEZVOLTARE/ Itemii:
1. Scrie după dictare:
Camera, Corina, marea, caramea, Monica.
Anica e cu Marina.
Carmen are un canar mic.
Are mure Miron ?
2. Scrie cuvintele următoare în dreptul cifrei care indică numărul de silabe: macara, arme, car. orar, marinar, cuc.
( 1 ) _____________________________
( 2 ) _____________________________
( 3 ) _____________________________
3. Formează cuvinte adăugând căte o literă la începutul fiecărui cuvânt, după modelul:
ac rac arac
rar .......................
are .......................
ai .......................
4. Completează propoziţiile:
........................ are un ...................
.......................... e cu .....................
Mai ai ............................................ ?
Oservație: Pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate, astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă, voi continua cu exemple de probă orală ( metodă tradiţională de evaluare ); observare sistematică a comportamentului elevului, autoevaluare ( metode alternative de evaluare ).
PROBĂ DE EVALUARE ORALĂ
Obiectiv cadru: Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă:
2.1. să formuleze clar şi corect enunţuri verbale potrivite unor situaţii date,
2.2. să integreze cuvintele noi în enunţuri
Obiective operaţionale:
O.1. să distingă sunetul iniţial al unui cuvânt;
O.2. să alcătuiască trei enunţuri după imagini;
O.3. să formuleze o propoziţie alcătuită din cuvinte care încep cu acelaşi sunet.
CERINŢE:
Se prezintă imagini cu obiectele: haină, mură, avion, lampă, cal. Precizează numele fiecărui obiect desenat şi cu ce sunet începe cuvântul. Alcătuieşte trei propoziţii după imaginile prezentate. Formulează o propoziţie alcătuită din cuvinte care încep cu acelaşi sunet. Exemple: Marian mănâncă mereu multe mure. Aurel are avioane albastre.
Joc – concurs “ Aşază – le în ordine alfabetică ”. Ordonarea alfabetică a unor jetoane cu cuvinte date sau cu imagini de obiecte. Exemplu: avion, cal, haină, lampă, mură.
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A COMPORTAMENTULUI ELEVULUI
Exemple de activităţi:
Joc “ Spune ce vezi şi la ce foloseşte”
Se aleg, pe rând, conducătorii jocului, care indică un obiect sau o imagine şi întreabă: Ce vezi şi la ce foloseşte ? Apoi acesta nominalizează un elev care prezintă obiectul / imaginea indicat (ă).
Joc “ Ştafeta cu propoziţii ” ( formularea rapidă de propoziţii alcătuite din două cuvinte, după obiecte sau imagini date). Fiecare elev îi indică elevului următor un obiect sau o imagine şi îi cere să formuleze o propoziţie alcătuită din două cuvinte.
Joc “ Intonează corect ” . Activitatea se desfăşoară în perechi, pornind de la propoziţii formulate pe baza unor jetoane cu imagini. Fiecare elev spune o propoziţie enunţiativă, iar colegul o transformă într-o propoziţie interogativă. După fiecare exemplu, colegii schimbă între ei felul propoziţiei formulate.
Această metodă de evaluare se finalizează printr-o grilă de evaluare a comunicării orale, care poate fi utilizată parţial sau în totalitate, în funcţie de: aspectele observate cu prioritate în fiecare unitate de învăţare; etapa anului şcolar în care se desfăşoară observarea; nivelul colectivului de elevi.
Pentru ca evaluarea comunicării orale să fie obiectivă, este bine ca observarea să se realizeze asupra unui număr limitat de elevi ( 4 - 5 elevi ), pentru a surprinde cât mai multe aspecte de elavuare menţionate în grilă.
GRILĂ DE EVALUARE A COMUNICĂRII ORALE LA CLASA I- EXEMPLE CONCRETE:
Perioada de observare: 19.X.2009 – 30.X.2009
Aspecte evaluate prin observare sistematică
Scara de evaluare / Elevii observaţi/ Întotdeauna(Fb)/Frecvent(B)/Ocazional, sprijiniti(S)
I. Comportamentul de receptor
Este atent la mesajele formulate de învăţător / colegi: Alina, Sandra,/ Ionuţ
Execută cerinţele formulate oral:Lavinia,Cristi,/ Ionuţ
Formulează răspunsuri adecvate la întrebările orale ce i se adresează: Sandra,
Alina,/ Cristi,/ Ionuţ
Sesisează, după auz, cuvintele necunoscute din mesaje orale ascultate:
Toţi
Sesizează corectitudinea sau incorectitudinea enunţurilor orale ascultate: Lavinia, Sandra,/ Alina,/ Cristi, Ionuţ
Manifestă interes faţă de partenerul de dialog ( îl priveşte în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu răbdare, cu toleranţă):Lavinia, Sandra,/ Alina
II. Comportamentul de emiţător
Pronunţă corect şi clar sunete, silabe, cuvinte:Toţi
Formulează enunţuri logice ( întrebări, răspunsuri, tipuri de propoziţii solicitate:Lavinia,/ Sandra, / Alina
Formulează propoziţii corecte din punct de vedere gramatical ( fără dezacorduri predicat – subiect, adjectiv – substantiv ):Sandra, Alina,/ Ionuţ
Redă prin cuvinte proprii mesaje ascultate / fragmente din texte citite: Lavinia,/ Sandra, Alina,/ Ionuţ
Povesteşte fluent fapte şi întâmplări: Alina/ Ionuţ
Însoţeşte vorbirea de mimică şi / sau de gesturi adecvate: Sandra,/
Lavinia
Utilizează formule adecvate de iniţiere, de continuare şi de încheiere a unui dialog: Lavinia,Sandra,/ Alina,/ Cristi
Participă la dialog în perechi şi în grup, la simulări şi la jocuri de rol: Lavinia,Sandra,/ Alina
AUTOEVALUARE: Exemplu de autoapreciere a temelor scrise/ Criterii sugerate:
Ai respectat spaţiul de scriere? DA / NU / NU întotdeauna
Ai scris corect semnele grafice ? DA / NU / NU pe toate
Ai respectat spaţiile libere între cuvinte ? DA / NU / NU întotdeauna
Ai scris îngrijit ? DA / NU / NU întotdeauna
Fiecare cadru didactic este liber să adopte forma de proiectare a demersului evaluativ pe care o consideră cea mai potrivită într-o anumită situaţie. O evaluare bine făcută oferă date importante învăţătorului pentru reglarea activităţii de predare / învăţare şi adaptarea la situaţiile concrete din fiecare clasă.
Învăţătorul este cel care dăruieşte firavei mlădiţe, la pornirea ei în drumul spre lumină, primele elemente, călăuzindu-i paşii spre marele titlu de ‚,OM’’. El este acela care modelează materialul cel mai de preţ–COPILUL-tinzând ca din fiecare bloc de marmură brută să realizeze o fiinţă înzestrată cu cele mai frumoase trăsături, un om care să înmănuncheze calităţile morale cele mai înalte.’’ (Dumitru Salade).
Cheia cu care învăţătorul deschide poarta succesului în acţiunea educaţională este găsită atunci când el se regăseşte în elevii săi. Învăţătorul zilelor noastre trebuie să aparţină tipului activ-pozitiv care conduce, dirijează, informează, oferă, ajută, iubeşte, cooperează, admiră, aprobă, susţine, este un model. Toţi copiii au nevoie de iubire, de atenţie, de tandreţe. Copiii nu cer prea mult, dar insistă să fim prezenţi în viaţa lor, să le dăruim bucurie, prietenie, sinceritate. Pentru a conduce elevul acestor vremuri către maturitate este nevoie de multă înţelepciune. S-a spus pe bună dreptate că învăţătorul are fericita predestinare de a fi ,,prin" şi ,,odată" cu elevii săi în continuu progres, că dintre toţi oamenii el are cele mai bune condiţii de a fi ,,omul-uman". Învăţătorul are menirea de a pătrunde în sufletul copilului şi de a face din acesta o ,,bijuterie" nespus de preţioasă.
Semnul major al vocaţiei pedagogice îl reprezintă puterea învăţătorului de a trezi în rândurile elevilor motivaţii puternice de învăţare .
Învăţătorii cu personalităţi afectuoase, înţelegători si prietenoşi, înclinaţi să distribuie mai multe laude şi încurajări, să fie mărinimoşi (opuşi dascălilor caracterizaţi prin atitudini distante, egocentrism şi mărginire), prin însăşi aceste calităţi, îi stimulează pe elevi să depună un volum mai mare de muncă, să fie mai creativi.
Alte calităţi ale dascălului cerute în societatea contemporană: • capacitatea de a dialoga; • capacitatea de a informa obiectiv şi de a comunica cu uşurintă; • virtuţi civico-democratice; • stăpânirea noilor tehnici care sunt folosite în sala de clasă contemporană; • capacitatea de a inventa noi modalităţi de utilizare a acestor tehnici; • capacitatea de a le inova ( de a propune ameliorările necesare). • atitudine experimentală, în vederea perfecţionării continue a metodologiei şi a stilului personal de predare; • aşezarea intereselor copiilor încredinţaţi spre educaţie deasupra oricăror alte interese.
Toate aceste calităţi necesare unui dascăl sunt de natură să sugereze faptul profesia didactică solicită persoane atent selecţionate şi care vor avea nevoie de o îndelungată perioadă de formare profesională şi ca personalitate.
2.) Competenţe profesionale necesare cadrelor didactice care predau în învăţământul primar:
I. să probeze însusirea instrumentelor intelectuale si a atitudinilor necesare perfectionarii continue a propriei activitaţi pedagogice prin:
Utilizarea corectă a instrumentelor conceptuale specifice ştiintelor educaţiei în interpretarea unor lecturi de specialitate şi exprimarea unor puncte de vedere personale cu privire la educaţie;
Identificarea cu uşurinţă a domeniului problematic în care se încadrează o problemă pedagogică întâlnită, pentru a consulta sursele bibliografice cele mai potrivite;
Formularea unor concluzii corecte pe marginea unor cercetări în domeniul educaţiei prin interpretarea corectă a studiilor experimentale.
II. să planifice activităţile pe care urmează să le desfăşoare cu elevii prin:
Identificarea obiectivelor instruirii; alegerea obiectivelor adecvate, operaţionalizarea obiectivelor care vor fi propuse elevilor;
Analiza sarcinilor de învăţare necesare pentru atingerea fiecărui obiectiv prin utilizare unei tehnici de analiză adecvate (analiza comportamentală, analiza conţinutului de invăţare, analiza proceselor mintale specifice implicate in realizarea unui obiectiv);
Conceperea modalităţilor în care vor crea şi vor menţine în sala de clasă un climat productiv de învăţare (managementul clasei de elevi);
Conceperea strategiilor de combatere a actelor de indisciplină;
Stabilirea modalitătilor de tratare diferenţiată a elevilor cu nevoi educative speciale.
III. sa comunice eficient cu elevii, colegii si părintii:
Folosirea unor modalităţi variate de a transmite elevilor mesaje privind importanţa şcolii si a activităţilor desfăşurate în şcoală;
Stimularea preocupării elevilor de a-şi propune obiective de învăţare pe termen lung, care sa-i ajute să se dezvolte intelectual, social si moral;
Coordonarea eforturilor cu cele ale celorlalti dascăli, pe baza unei viziuni pedagogice şi a unui limbaj pedagogic comune ;
Utilizarea unor strategii variate de comunicare cu părinţii.
Analiza pertinentă, din punct de vedere pedagogic, a diferite tipuri de rapoarte de activitate şi şi planuri de acţiune educativă.
IV. să aleagă si să utilizeze strategii de instruire adecvate pentru:
promovarea învăţării prin descoperire, încurajarea invăţării cooperative, utilizarea instruirii asistate de calculator,
încurajarea predării reciproce, implicarea elevilor în activităţi creative.
V. să evalueze ceea ce au învăţat elevii prin:
identificarea domeniilor care urmează să fie evaluate; selectarea sarcinilor adecvate; construirea şi administrarea instrumentelor de evaluare a performanţelor; utilizarea diferitelor forme, metode si instrumente care pot fi folosite în evaluarea progresului şcolar; conceperea modalităţilor de evaluare adecvate pentru diferite scopuri: pentru a înlesni învăţarea în clasă; pentru a provoca autocontrolul; pentru a stabili dacă elevii au realizat obiectivele instruirii.
VI.să creeze diferite tipuri curriculum si documente curriculare prin:
definirea intenţiilor; studiul populaţiei vizate; definirea căilor şi a mijloacelor; stabilirea modalităţilor de evaluare curriculară.
Pentru a fi “prin” şi “odată” cu elevii săi în continuu progres, pentru a
dobândi competenţele necesare , dascălul zilelor noastre este într-o continuă perfecţionare.
CHESTIONAR
I.Din lista cu cele 10 scopuri considerate pe baza studiilor în domeniu ca fiind relevante pentru dezvoltarea profesiei cadrelor didactice, vă rog să apreciaţi, pe o scală de la 1-5, cât de important este fiecare din aceste scopuri pentru dezvoltarea dumneavoastră profesională. Încercuiţi, pentru fiecare item răspunsul corespunzător: 1- deloc important; 2- puţin important; 3- de importanţă medie; 4- important; 5- foarte important.
1. Cunoaşterea aprofundată a propriei direcţii de dezvoltare profesională
2. Participarea la cât mai multe şi variate cursuri de perfecţionare
3. Dezvoltarea relaţiilor mele profesionale cu practicieni care activează în domeniul didactic
4. Intensificarea comunicării cu colegii (schimb de idei, experienţă, rezultate, probleme) cu privire la activitatea didactică
5. Intensificarea comunicării cu colegii (schimb de idei, experienţe) cu privire la activitatea de perfecţionare
6. Perfecţionarea competenţelor manageriale
7. Promovarea mea pe un post de conducere
8. Altele. Care?
a)
b)
c)
II. Dintre scopurile enumerate mai sus, alegeţi, în ordinea importanţei, pe primele 5.
Notaţi în rubrica goală doar nr. criteriului.
SCOPUL I Criteriul
SCOPUL II Criteriul
SCOPUL III Criteriul
SCOPUL IV Criteriul
SCOPUL V Criteriul
III. Alegeţi 5 modalităţi (activităţi) care v-ar putea ajuta cel mai mult în realizarea celor 5 criterii considerate foarte importante pentru dezvoltarea dumneavoastră profesională.
1 Sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane, şcoli de vară
2 Cursuri de perfecţionare organizate prin CCD
3 Parteneriate ştiinţifice cu alte cadre didactice şi cu practicienii în
domeniu
4 Accesarea publicaţiilor stiinţifice de prestigiu, în specialitatea
dumneavoastră
5 Dezbateri pe teme didactice în cadrul acţiunilor metodice
6 Întâlniri informale pentru împărtăşirea experienţei profesionale
7 Schimb de experienţă – activităţi demonstrative
8 Obtinerea fondurilor pentru echipamente didactice moderne
9 Altele. Care? A)
10 B)
IV. Date socio-demografice
1. STUDII
2. VECHIME ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
3. GRADE DIDACTICE
4. VÂRSTA
5. ULTIMA PERFECŢIONARE (FELUL EI)
Vă mulţumesc!
CONCLUZII
Deschiderea Europeană în reformă presupune transferul accentului pe activitatea elevului, transformat în partener activ la propria formare. Poziţia acestuia ca obiect al educaţiei devine una reflexivă, în care schimburile bilaterale ale experienţei de idei, în parteneriat cu învăţătorul, reprezintă configuraţia modelului corect şi adecvat momentului în actul educaţiei. În şcoală „a munci” trebuie să aibă conotaţii nobile, care exclud relaţionări semantice ca: „oboseală, rutină, timp pierdut „. Aici copilul trebuie să dorească să vină, ca într-o oază de linişte, de unde să poată privi clar propriul viitor, cu toate variantele posibile, din care să aibă şansa de a alege conştient pe cea care se potriveşte cel mai bine atât aspiraţiilor individuale, cât şi potenţialului propriu, ambele înserate în comanda socială a momentului istoric trăit.
De aceea rolul nostru este de a descoperi fiecărui elev acel segment al predispoziţiilor, aptitudinilor sau talentului, care să-i asigure împlinirea şi mai ales să se inoculeze discret sentimentul valorizării obiective a performanţelor individuale, în contextul social, comparativ cu standardele epocii şi cu performanţele celorlalţi membrii ai societăţii în care trăieşte.
Bibliografie:
Cerghit, I. (1997). Metode de învăţământ. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
Cucoş, C. (2002). Pedagogie. Iaşi: Editura Polirom
Iucu, R., B. (2005). Teoria şi metodologia instruirii. Bucureşti: P.I.R.
Oprea , C., L. (2008). Strategii didactice interactive. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
Niculescu, R., M. (2006). Dramă şi metaforă în educaţie. Braşov: Editura Universităţii Transilvania
www.didactic.ro

Etichete: 22.03.2010, Cerc pedagogic clasa I