Invatamantul Primar Buzoian: Cateva repere actuale privind managementul clasei

joi, 24 iunie 2010

Cateva repere actuale privind managementul clasei

Managementul clasei

Autor: prof. VERONICA TRANDAFIR, Inspector şcolar al I.Ş.J., Buzau

,, Şcoala se confundă cu viaţa ... una o întregeşte pe cealaltă. Şcoala iţi dă posibilitatea să-ţi trăieşti viaţa complet. Viaţa unui analfabet este o simplă existenţă, şi atâta tot... Viaţa nu-i decât continuitatea şcolii, dar fără profesori.’’ - I.MINULESCU -

  Managementul clasei, în maniera lui actuală de abordare, îşi găseşte o aplicare specifică în domeniul conducerii actului educativ, ca acţiune complexă de dirijare, proiectare şi evaluare a formării, dezvoltării personalităţii fiecărui individ, conform unor scopuri formulate.

   Dacă managementul educaţional se referă la conducerea conceperii, realizării şi evaluării întregii activităţi de educaţie, la nivel social larg, managementul clasei particularizează aplicarea principiilor managementului general la şcoală şi clasă, şcoala fiind instituţia centrală la realizarea obiectivelor educaţiei prin procesul de învăţământ,  la  o anumită

etapă a dezvoltării individuale şi   prin corelarea acestuia    cu acţiunea altor factori extraşcolari.

   În prezent putem afirma că mnagementul  scolar, analizat din perspectiva sistemica,  functionala,  cu cautari strategice pentru sporirea eficacitatii conducerii, pentru asigurarea reusitei in realizarea finalitatilor invatamantului, are urmatoarele trasaturi:

• depaseste conducerea empirica, in care problemele se rezolva „ facand si vazand”, in baza bunului simt al cadrului  didactic, a intuitiei, a unor modele imitate, a experientei, a unor insusiri psihosociale si cognitive; 

• complexitatea obiectivelor, resurselor umane antrenate, a procesului a impus progresiv si elemente de stiinta, ca: obiective clare si ierarhizate, respectarea unui set de principii, de eficienta, definirea caracteristicilor ca proces rational, delimitarea functiilor, construirea unui corp de elemente strategice, afirmarea creativitatii in solutionarea situatiilor  si adaptarea la conditii concrete, abordarea interdisciplinara si sistemica, considerarea scolii ca organizatie specifica, efectuarea de cercetari ameliorative privind eficacitatea conducerii; 

• dar si elemente de practica, elemente care sunt cu atat mai eficient realizate, depasind rutina, cu cat elementele de stiinta manageriala sunt adaptate la fiecare unitate de invatamant, mereu in evolutie.

   Practica manageriala este de fapt o rezolvare continua de situatii specifice repetabile, dar si problematice,  numai stapanirea teoriei, metodologiei si tehnologiei manageriale poate sprijini adecvat pe manager.

   Ca teorie,  ca forma de cunoastere generalizata a domeniului, ca ansamblu de ipoteze verificate, de concepte sistematizate,  managementul scolar (educational) este in curs de constituire, dar pentru a pune teoria si practica pe fagasul adevarat al managenentului se cer cel putin doua elemente: 

a.) valorificarea elementelor pozitive, stiintifice anterior conturate;

b.) verificarea si cercetarea intensiva a aplicarii specifice la managementului general, la conducerea scolii, in conditiile actuale ale reformarii.

   Managementul indica si o anumita mentalitate, o maniera proprie, dar si o arta de dirijare, antrenare a scolii, ca organizatie, cu elementele sale, pentru atingerea finalitatilor, la nivelul performantelor asteptate, utilizand creativ conditiile concrete. 

   In practica, putem spune:

• ca managementul scolar a devenit un fundament real, o baza pentru rezolvarea eficace a situatiilor;

• ca se priveste conducerea scolii ca fiind nu doar administratie si aplicare a unei legistatii date, ci si ca o activitate rationala;

• ca se actioneaza in cautarea solutiilor de rezolvare numai in cunostinta de cauza, pe baza analizei variate  a informatiilor;

• ca se dovedeste insusirea si perfectionarea unei culturi interdisciplinare pentru optima rezolvare a situatiilor – de specialitate, de natura  psihologica, pedagogica, sociologica, economica, juridica;

• ca se afirma autoformarea si autoperfectionarea continua a unor capacitati, competente, trasaturi de personalitate specifice managerului, inclusiv creativitatea, caci eficienta se invata;

• ca se respecta caracterul legic al procesului managerial, continutul functional, metodologia si  tehnologia pentru a gasi solutii rationale, dar si creative;

• ca se constata o munca autonoma, logica, stiintifica de proiectare, organizare, realizare si  evaluare a obiectivelor organizatiei, o argumentare variata a alternativelor decizionale, o implicare motivata si stimulativa pentru cadrele didactice.

 In fata reformei invatamantului, managerul clasei- cadrul didactic trebuie sa fie pregatit nu numai cu problemele generale ale managementului, dar si cu unele probleme concrete care ii verifica insusirile  specifice:

* ce schimbari va introduce;

* ce va dezvolta din practica anterioara;

* ce criterii va respecta in abordarea noilor modalitati;

* in ce fel va introduce schimbarile, cu ce strategii, in ce ordine, cu cine, cu ce;

* ce alternative decizionale poate construi;

* ce bariere trebuie sa depaseasca;

* care sunt tipurile de blocaje din unitate;

* cum va utiliza resursele, etc.

BIBLIOGRAFIE:

1.) Cristea, S., 1996, Managementul organizatiei scolare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
2.) Iucu, R, 2000, Managementul clasei de elevi. Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de elevi, Editura Fundatiei ,, D. Bolintineanu", Bucuresti;
3.) Iucu, R, 2000, Managementul si gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico- metodologice, Editura Polirom, Iasi.

Etichete: repere actuale