Planul managerial pentru invatamantul special si special integrat
Plan managerial
Învăţământul special şi special integrat
An şcolar 2010/ 2011
Inspector şcolar pentru învăţământ special şi special integrat,
prof. drd. VERONICA TRANDAFIR
Introducere:
„ Dacă nu ne folosim de ceea ce avem şi nu căutăm ce nu avem, vom fi lipsiţi de unele din pricina soartei, iar de altele din pricina noastră.” – PHILEMON -
Pornind de la priorităţile politicii educaţionale ale M.E.C.T.S.:
Calitate
Descentralizare
Performanţă
Eficienţă
Standarde europene
Accesibilitatea la educaţie
Învăţare continuă
Oferte educaţionale
Resurse umane
Responsabilitate
MISIUNEA I.S.J. BUZĂU SE PREZINTĂ ASTFEL:
Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău îşi propune pentru anul şcolar 2010/ 2011, dar şi în perspectivă:
Să dezvolte interesul pentru educaţie şi formare permanentă în sensul promovării unui învăţământ modern, deschis şi flexibil, capabil să asigure accesul la toate nivelurile şi formele de învăţământ, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor pentru realizarea succesului personal şi profesional, în contextul actual de stat membru al Uniunii Europeane.
Să ofere servicii de consultanţă, expertiză, monitorizare şi control de calitate, facilitând astfel procesul de descentralizare a sistemului educativ.
Să faciliteze comunicarea între structurile administraţiei centrale şi locale şi unităţile şcolare, promovând un dialog permanent, deschis şi flexibil între partenerii sociali şi educaţionali.
Să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor legislaţiei şcolare şi legislaţiei muncii.
Promovarea unui învăţământ deschis şi flexibil, capabil: să asigure la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex , rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor pentru realizarea succesului personal şi profesional, în contextul social actual.
Să dezvolte interesul pentru educaţia şi formarea permanentă printr-un învăţământ axat nu numai pe nevoile limitate ale unei profesiuni, ci şi pe disponibilitatea continuă pentru cunoaştere şi acţiune.
Să abordeze reforma învăţământului dintr-o nouă perspectivă, conform căreia politica educaţională îşi propune:
1. reforma sistemică, vizând toate componentele, în condiţiile considerării cu prioritate a următoarelor aspecte: calitate, echitate şi eficienţă.
2. reforma continuă, cu valorificarea rezultatelor obţinute până în prezent şi asigurarea stabilităţii necesare atingerii obiectivelor propuse pana in 2013.
3. reforma asumată, prin responsabilizarea partenerilor strategici şi prin asumarea de către aceştia a programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională în intervalul 2010-2011 şi în perspectivă, până în 2013.
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Buzău, beneficiarii sistemului de învăţământ, proiectează, fundamentează şi aplică politica educaţională a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind învăţământul preuniversitar, pornind de la tema educaţională generală ,, Incluziune socială, eficienţa managerială şi calitate educaţională” şi de la priorităţile educaţionale pentru anul şcolar în curs:
• Asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie;
• Asigurarea calităţii învăţământului;
• Pregătirea pentru descentralizare;
• Reconstrucţia sistemului de învăţământ rural.
Pentru elaborarea planului managerial şi a programului de acţiuni privind învăţământul special şi special integrat, în anul şcolar 2010- 2011, am realizat analiza mediului intern şi extern, prin metodele manageriale cunoscute (analiza PESTE şi analiza SWOT) şi am identificat următoarele:
PRIORITĂŢI STRATEGICE
• Asigurarea educaţiei de bază pentru toate categoriile de elevi/ persoane; formarea competenţelor – cheie;
• Corelarea actului educaţional cu nevoile de dezvoltare personală/ profesională ale elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;
• Asigurarea complementarităţii educaţiei formale/ nonformale/ informale/ învăţare permanentă;
• Reducerea analfabetismului şi asigurarea completării studiilor obligatorii de către adulţi prin programul „A doua şansă”;
• Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare şi a serviciilor educaţionale;
• Realizarea echităţii în educaţie şi a dreptului fundamental al copilului la educaţie;
• Deschiderea şcolii/ sistemelor de formare către societate/ mediul social, economic, cultural;
• Parteneriate şi proiecte educaţionale în concordanţă cu cerinţele integrării europene.
,, Eu nu cunosc pe această lume decât minunile”- Whitman
• ARGUMENT
O educaţie de calitate este indisolubil legată de formarea profesională a cadrelor didactice şi de capacitatea managerilor pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor. Astfel, admitem ca bază documentele elaborate la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi experienţa anterioară, întrucât ne propunem să eliminăm anumite bariere şi inerţii de natură informaţională, relaţională, individuală şi chiar organizaţională – cu care ne confruntăm pentru promovarea şi implementarea standardelor propuse în acest sens.
Idealul educaţional al şcolii româneşti este dezvoltarea liberă, integrată şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative.
Priorităţile manageriale în învăţământul special integrat în anul şcolar 2010- 2011 vor fi:
• asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie al tuturor copiilor/ elevilor cu cerinţe educaţionale speciale;
• asigurarea calităţii învăţământului special integrat;
• evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional.
În cadrul învăţământului special integrat, asigurarea calităţii procesului educaţional se sprijină pe:
• programe analitice elaborate de o manieră în care să răspundă cerinţelor tuturor copiilor, în raport cu posibilităţile reale de învăţare, de stilul şi de ritmul fiecărui copil;
• tehnologie educaţională individualizată, care să eficientizeze procesul de învăţare;
• organizarea învăţării pe principiile învăţării active, participative, de cooperare, de ajutor reciproc;
• valorizarea socială a fiecărui copil, diferenţa fiind respectată şi valorificată.
Specialiştii în educaţie specială au găsit modalităţi diverse de recuperare, învăţare şi integrare, modalităţi care au avut ca obiectiv binele copilului şi crearea de şanse ca aceştia să se adapteze modului de viaţă şi activitate, cerut de gradul şi tipul de deficienţă, schimbarea atitudinii sistemului de învăţământ faţă de aceşti copii.
Ţinând cont de principiile acţiunii de compensare, reabilitare şi integrare, şcolile publice sunt obligate de a include în procesul de învăţământ pe toţi copiii indiferent de condiţiile fizice, intelectuale, lingvistice sau de altă natură. Astfel, putem spune că la momentul actual, alături de învăţământul special se dezvoltă învăţământul integrat.
Obiectivul fundamental al învăţământului special devine integrarea / incluziunea copiilor deficienţi în şcoala publică care să devină şcoală inclusivă.
Menţinem ideea că un învăţământ de calitate în domeniul învăţământului special, care să urmărească realizarea unor performanţe şcolare calitative, este dependent de calitatea instruirii, a învăţării, a evaluării şi de aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în formarea şi dezvoltarea unor deprinderi practice şi de muncă intelectuală care să vizeze capacitatea de a învăţa să înveţi, exercitarea deprinderilor sociale, formarea spiritului antrepenorial, a deprinderilor în domeniul IT. Formarea personalului didactic din acest domeniu curricular devine esenţială în această perspectivă, în special creşterea ponderii formării psiho - pedagogice, metodice şi de management al clasei de elevi. Vom pune accentul primordial pe formarea iniţială a tinerilor profesori ce intră în sistem, pe consilierea acestora în acest sens, precum şi pe formarea unor noi abilităţi prin formarea continuă a profesorilor cu experienţă. Vom stimula participarea cadrelor didactice la perfecţionarea prin gradele didactice, la cursurile de masterat profesional în educaţie, pentru profesionalizarea carierei didactice şi creşterea procesului de predare – învăţare.
Este necesar să punctăm, de asemenea, formarea continuă a cadrelor didactice din învăţământul special în utilizarea eficientă a limbajului informatic, a programelor specializate din domeniu, precum şi la perfecţionarea cunoştinţelor de limbă străină.
Este necesară configurarea unui management dinamic şi realist, capabil să identifice şi să propună soluţii concrete care să determine: dezvoltarea capacităţii corpului profesoral de a răspunde ritmului schimbărilor, reducerea riscului de a desfăşura acţiuni formale, izolate, cu impact minim în generarea unor schimbări reale.
Funcţiile şi atribuţiile pe care le cuprindem în acest plan managerial pot fi definite pe două dimensiuni:
A. funcţia managerială cu toate componentele ei:
- proiectare, organizare, conducere operaţională, control/ evaluare;
- pe dimensiunea finalităţilor organizaţionale; motivare, implicare şi participare; formare/ dezvoltare profesională; formarea grupurilor/ dezvoltarea echipelor; negocierea/ rezolvarea conflictelor;
– pe dimensiunea umană.
Înţelegem că funcţiile de decizie şi comunicare sunt comune celor două dimensiuni şi se realizează împreună şi prin celelalte funcţii enumerate;
B. domeniul funcţional, în care se aplică:
- managementul de curriculum;
- managementul resurselor umane.
Obiectivele generale ale planului managerial:
• asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie;
• realizarea unor medii şcolare în care copiii sunt fericiţi să înveţe;
• realizarea educaţiei pentru viaţă care depăşeşte cadrul strict al programei şcolare şi cuprinde lecţii despre înţelegere şi drepturile copilului, despre pace, toleranţă şi spirit cetăţenesc activ;
• asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ special cu sistemul european de educaţie şi formare profesională;
• asigurarea de servicii specializate centrate pe nevoile copiilor cu cerinţe educative speciale;
• creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor;
• proiectarea unei monitorizări eficiente a procesului de predare-învăţare-evaluare, a practicii la clasă, prin intermediul inspecţiei şcolare;
• revizuirea programelor de formare continuă a profesorilor din învăţământul special din perspectiva schimbărilor curriculare şi a managementului clasei;
• înfăptuirea reformei curriculare prin aplicarea corecta şi ritmică a tuturor programelor şcolare în scopul asigurării caracterului sistematic şi integrator al procesului didactic;
• creşterea importanţei terapiilor specifice şi a serviciilor educaţionale în acţiunea de compensare, reabilitare şi integrare şcolară a elevilor cu deficienţe;
• promovarea consecventa a democraţiei ca element catalizator al ameliorării şi creşterii competentei resurselor umane;
• dezvoltarea Strategiei Naţionale de ,,Acţiune Comunitară”.
Analiza P.E.S.T.E.
Contextul politic
Copiii/ tinerii cu deficienţe, oricare ar fi natura sau gradul acestora, au dreptul la educaţie gratuită, adaptată la nevoile şi cerinţele lor, conform articolului 28 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, conventie la care România este parte semnatară, alături de alte 190 de state. Printre actele normative care stau la baza organizării şi funcţionării învăţământului special şi special integrat în anul şcolar 2010- 2011 enumerăm :
Convenţia cu privire la drepturile copilului ( Legea nr.18/1990 );
Regulile standard privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap ( rezoluţie a Adunării Generale ONU din 1993);
Declaraţia de la Salamanca - Conferinţa UNESCO de la Salamanca din 1994;
Legea Învăţământului nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare;
Legea Statutul personalului didactic nr. 128/1997 cu modificările şi completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă nr.75/12.07.2005 şi Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei;
Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 448/2008 privind protecţia persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea de Guvern nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat;
H.G.R. nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului;
O.M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005 privind aprobarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special;.
OMEC 5418/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a centrelor judeţene/ al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională şi a regulamentelor- cadru ale instituţiilor din subordine;
OMECT nr.1734/08.08.2007 privind dezvoltarea Strategiei Naţionale de „Acţiune Comunitară”;
OMEC nr. 5379/25.11.2004 privind Metodologia de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/ itinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi în învăţământul de masă;
OMEC nr. 3662/27.03.2003 privind aprobarea Metodologiei de înfiinţare şi funcţionare a Comisiei Interne de Evaluare Complexă. Transformarea principiilor politice într-o viaţă şcolară cotidiană de succes pentru cât mai mulţi copii şi tineri cu deficienţe, necesită un sistem flexibil de servicii de sprijin orientate către nevoile individuale.
Contextul economic
Din punct de vedere economic se constată:
o creştere a ratei şomajului la nivel naţional, absolvenţii diferitelor forme de învăţământ întâmpinând dificultăţi în găsirea unui loc de muncă;
scădere a ofertei de meserii pentru tinerii cu deficienţe şi neracordarea ei la comanda societăţii sau la abilităţile acestei categorii de absolvenţi;
situaţia materială precară a părinţilor multor elevi are consecinţe negative asupra interesului acestora faţă de şcoală. Preţul de multe ori ridicat al materialelor didactice, precum şi al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de şcoală (rechizite, caiete, ghiozdan, etc.) poate reprezenta de asemenea o ameninţare. Efectul acestor factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres şi absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de gimnaziu) până la abandonul şcolar;
salarizarea cadrelor didactice este neatractivă, existând puţine posibilităţi de acordare a unor stimulente materiale, în funcţie de performanţă;
deşi legislaţia financiară existentă permite atragerea de resurse extrabugetare la nivelul şcolii, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii este, în general, scăzut, implicând din partea şcoliii o serie de demersuri dificile şi investiţia unui buget de timp uneori exagerat.
Contextul social
Din punct de vedere social se remarcă câteva aspecte importante:
o continuă scădere a populaţiei şcolare, cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ şi, implicit, a învăţământului special;
zona în care este amplasată unitatea şcolară poate fi favorabilă sau nu instruirii; majoritatea copiilor din şcolile pentru senzoriali provin din provincie şi din această cauză implicarea familiilor în educarea copiilor se realizează cu dificultate;
comunitatea locală nu este interesată ,în totalitate, de oferta unei şcoli speciale, nu este pregătită pentru acest gen de colaborare, de aceea e nevoie de un efort susţinut pentru promovarea imaginii şcolii şi a ofertei educaţionale;
societatea nu este pregătită pentru absorbţia pe piaţa forţei de muncă a persoanelor cu handicap;
influenţa negativă asupra sistemului de învăţământ a materialelor apărute în mass-media, ce pun accent pe diferite aspecte negative, ce reprezintă excepţiile şi nu regula; opinia generală asupra învăţământului românesc poate avea efecte negative pe termen lung.
Contextul tehnologic
Se remarcă o serie de oportunităţi:
sprijinirea unităţilor şcolare prin acţiunea guvernului de accelerare a procesului de introducere a calculatoarelor şi a accesului la internet în şcoli, în colaborare cu MECTS;
sprijinul MECTS acordat şcolilor, în sensul predarii-învăţării asistată de calculator;
un punct critic în adoptarea noilor tehnologii în sistemul de învăţământ special îl reprezintă încă insuficienta pregătire a cadrelor didactice de alte specialităţi decât informatică în ceea ce priveşte utilizarea programelor de calculator, chiar a celor mai uzuale (Microsoft Office). Oferta de formare în acest sens a instituţiilor de învăţământ superior şi a agenţilor economici poate fi valorificată, în condiţiile motivării cadrelor didactice pentru a urma astfel de cursuri de perfecţionare;
posibilitatea achiziţionării de echipamente prin derularea de programe sau prin implicarea comitetelor de părinţi;
oferta de formare a instituţiilor de învăţământ superior şi a CCD Buzău;
dotarea şcolilor cu tehnologie modernă care ajută procesul de învăţământ:
- proteze auditive colective de tip FM pentru elevi;
- maşini Braille pentru nevăzători şi diascoape pentru slab văzători;
- calculatoare, staţie de amplificare, videoproiector, etc.
Contextul ecologic
Conform datelor oficiale, Municipiul Buzau inregistreaza indicatori de poluare ridicati la calitatea aerului, apei si solului, factori ce influenteaza starea generala de sanatate si confort a locuitorilor, dar mai ales a copiilor.
Studiile de specialitate releva faptul ca speranta de viata a buzoienilor este, în medie, cu cinci ani mai mica in comparatie cu media de la nivelul tarii.Cauzele acestei situatii sunt multiple.Amintim numai realitatea conform careia în ultimii 15 ani au disparut 60% din spatiile verzi din interiorul orasului si din centura naturala de protectie.
Analiza SWOT a învăţământului special buzoian conduce la următoarele:
Puncte tari :
existenta unor specialişti, profesori de psihopedagogie specială iniţiaţi prin profilul pregătirii universitare şi prin dobândirea de experienţă, în activitatea cu elevii cu dizabilităţi;
disponibilitatea afectivă a acestor specialişti de a se confrunta zilnic cu suferinţele şi neputinţele copiilor, capacitatea lor empatică;
efective reduse de elevi la clasă, fapt care permite organizarea activităţilor în funcţie de particularităţile psihoindividuale ale copiilor;
organizarea programului după-amiezei cu activităţi de terapie educaţională complexă şi integrată;
existenţa cabinetelor de terapiii specifice de compensare (educaţie perceptiv-auditivă, tehnica vorbirii, audiologie educaţională; educaţie perceptiv-vizuală, orientare, mobilitate; terapia tulburărilor de limbaj şi a deficienţelor senzoriale; cultura fizică medicală);
existenţa cabinetelor de psihodiagnoză, consiliere, orientare şcolară şi terapie pentru diagnostice severe;
existenţa unei baze de date privind populaţia şcolară, cadrele didactice, normarea, mişcările de personal, examenele naţionale, documente şi situaţii contabile, etc
servicii specializate ale medicilor neuropsihiatri sau ORL-işti, în cabinetele medicale din şcolile speciale;
personalizarea unităţilor de învăţământ special, prin proiectarea ofertei educaţionale, alegându-se opţionale cu înalt grad de atractivitate şi actualitate;
dotări cu masini de scris în Braille pentru nevăzători, cu megascoape şi lupe speciale pentru slabi văzători, cu linii de protezare colectivă, de tip F.M. pentru demutizarea copiilor cu surdocecitate; sisteme computerizate cu voce sintetică pentru orbi;
existenta unor cabinete de documentare metodică, de material didactic specific activităţilor cu elevul deficient, a unor puncte de informare în domeniul legislaţiei şcolare şi a bibliotecilor cu literatura de specialitate;
amenajarea unor spaţii şcolare cu destinaţie specială: mini-bucătării, ateliere de ceramică, de lumânări decorative şi decoraţiuni interioare, laboratoare informatică, ludotecă, sala pentru educaţie polisenzorială, etc.
Puncte slabe:
existenţa unor spaţii şcolare necorespunzătoare (săli de clasă mici; sistem învechit de încălzire);
cabinetele din centrele logopedice interşcolare sunt insuficiente, neigienizate, prost dotate;
lipsa unor programe de formare / dezvoltare profesională;
circumscripţiile logopedice nu acoperă toate unităţile şcolare din municipiu/ judeţ; numărul mic de profesori logopezi face ca o mică parte a copiilor depistaţi cu tulburări de limbaj să fie cuprinşi în activitatea de terapie logopedică;
încadrarea cu personal necalificat pe catedrele de psihopedagogie specială în unele unităţi de învăţământ special;
cadrele didactice de alte specialităţi, inginerii şi maiştrii instructori ca şi cele din învăţământul public integrator, nu au cultura pedagogică şi psihologică necesară activităţii cu elevi deficienţi;
în şcolile de arte şi meserii şi în centrele şcolare, disciplinele din aria curriculară Instruire practică nu se desfăşoară corespunzător, din lipsa de materie primă şi utilaje moderne;
nefuncţionarea unor alternative educaţionale în activitatea de recuperare a deficienţei severe (exemplu: Waldorf, Step by Step);
nefuncţionarea, în fiecare şcoală specială, a unei Comisii Interne de Evaluare Continuă, care să testeze şi să evalueze toţi elevii şi să valideze sau invalideze diagnosticul psihologic şi educaţional acordat de Serviciul de Evaluare al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Buzău, prin colaborare permanentă cu acestea;
lipsa unor evidenţe clare privind recensământul copiilor cu dizabilităţi, ceea ce face ca cei cu deficienţe severe să fie menţinuţi în familie, încălcându-li-se dreptul la educaţie.
Oportunităţi:
acordarea de asistenţă socială, prin serviciile oferite de cantinele şi internatele şcolare ale învăţământului special;
asigurarea, de către psihologii şi psihopedagogii din reţea, a acţiunii de educare şi consiliere a familiei, pentru ca aceasta să devină partener în actul educaţional;
colaborarea cu centrele de zi, care contribuie financiar pentru suplimentarea personalului didactic, pentru formarea profesională continuă a acestuia şi pentru crearea unor condiţii deosebite în activitatea de recuperare;
existenţa proiectelor şi programelor pentru dezvoltarea în carieră;
colaborarea eficientă cu reprezentanţi ai unor organisme nonguvernamentale şi cu comunitatea în activităţile educative extracurriculare şi extraşcolare;
atragerea de fonduri extrabugetare prin derularea a numeroase proiecte în parteneriat;
dezvoltarea de parteneriate şi proiecte între şcolile speciale şi diferite organizaţii nonguvernamentale.
Ameninţări:
politica educaţională de integrare a copilului cu deficienţe în învăţământul public, fără asigurarea cadrului afectiv şi a structurilor de sprijin necesare;
lipsa internatelor şcolare prin preluarea acestora de catre Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, ceea ce induce incoerenţa şi lipsa de unitate în cerinţe în procesul recuperator;
metodologie neactualizată, necorespunzătoare realităţii şi nevoilor copiilor nedeplasabili, pentru elevii şcolarizaţi la domiciliu;
mediul economic şi social defavorizat din care provin elevii şcolilor speciale;
dezinteresul agenţilor economici în a colabora cu şcolile de arte şi meserii şi cu centrele şcolare speciale, în vederea desfăşurării practicii în producţie;
repartiţia computerizată a cadrelor didactice în urma Concursului Naţional de Titularizare împiedică asigurarea continuităţii acestora în unităţile în care s-au abilitat să lucreze (învăţarea scrierii braille, a limbajului mimico-gestual, a tehnicilor de lucru cu elevul autist sau cu surdocecitate, etc.);
incoerenţa legislativă referitoare la drepturile persoanelor cu handicap din România, generată de disiparea responsabilităţilor între Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap, Ministerul Sănătăţii, Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, etc.
După o corelare atentă a obiectivelor şi finalităţilor a EDUCAŢIEI SPECIALE în acţiunea de formare, dezvoltare, profesionalizare şi integrare a copiilor/ elevilor cu deficienţe, propunem pentru anul şcolar 2010- 2011 realizarea prezentului plan de acţiune care cuprinde următoarele domenii:
• Curriculum şi conţinutul educaţiei speciale
• Management şcolar
• Formarea resursei umane
• Contribuţia inspecţiei şcolare la creşterea calităţii procesului de învăţare
• Programe de integrare a copilului cu deficienţe în şcoala publică
• Proiecte, programe, colaborări şi parteneriate
Etichete: An scolar 2010/ 2011
publicat de Insp.sc.prof. drd.Veronica Trandafir @ 21:11
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire