Invatamantul Primar Buzoian: Proiect- strategie judeteana ,,INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ, ÎN SPECIAL A CELOR CU ADHD"

joi, 14 octombrie 2010

Proiect- strategie judeteana ,,INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ, ÎN SPECIAL A CELOR CU ADHD"

INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ, ÎN SPECIAL A CELOR CU ADHD

A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele unităţii de învăţământ care aplică:

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN- BUZĂU

Nr. de telefon/fax: 0238/ 721655; 0238/ 414655

Adresă poştă electronică/ Pagină de Internet E-mail: isjbz@yahoo.com; isj@hasdeu.bz.edu.ro

Web Site: www.isjbz.ro

PERSOANĂ DE CONTACT:

Nume, Prenume: Dl/ Dna TRANDAFIR VERONICA

Nr. de telefon/fax: 0724590865

Adresă poştă electronică: stanciuveronica@yahoo.com

REPREZENTANTUL LEGAL:

Nume, Prenume: Dl/ Dna STOIAN FLORINA

Nr. de telefon/fax: 0729141259

Adresă poştă electronică florinastoianisjbuzau@yahoo.com

MANAGEMENTUL PROIECTULUI- ECHIPA DE PROIECT

Coordonare şi monitorizare MECTS: INSPECTOR GENERAL MECTS, PROF. DR. LIANA MITRAN

Coordonare şi monitorizare ISJ:

INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL, PROF. FLORINA STOIAN

INSPECTOR ŞCOLAR, PROF. CRISTIANA STOICA

INSPECTOR ŞCOLAR, PROF. DRD. VERONICA TRANDAFIR

Echipa judeţeană de lucru:

PROF. ELVIRA ANDREI, DIRECTOR SO8 Nr. 12, Buzău

PROF. ION VASILE, DIRECTOR CCD- Buzău

PROF. DAN PÎSLARU, DIRECTOR CJRAE- Buzău

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT:

B.1. Titlul proiectului: ,,INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ, ÎN SPECIAL A CELOR CU ADHD"

B.2. Categoria în care se încadrează proiectul:

D. Proiecte care sprijină integrarea şcolară şi profesională a copiilor/ tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale √

AXA PRIORITARĂ:INCLUZIUNEA SOCIALĂ

DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE:

ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI ŞI PARTICIPĂRII GRUPURILOR VULNERABILE LA EDUCAŢIE

B.3. Durata proiectului: (durata se va exprima în număr de luni)

Nr. luni: 12 ( 01. 11. 2010- 30. 10. 2011)

C. REZUMATUL PROIECTULUI

Obiectivul general al proiectului:

O.G.: Dezvoltarea de servicii educaţionale (consiliere şcolară, consiliere pentru orientare profesională, consiliere pentru părinţi şi cadre didactice, centre pentru terapii specifice, centre de documentare- informare, etc.) şi îmbunătăţirea accesului la educaţie pentru copiii cu cerinţe educative speciale, integrarea eficientă a acestora în învăţământul de masă

Obiective:

O.1. Identificarea tuturor copiilor /elevilor cu CES, în mod special a celor cu ADHD;

O.2. Sensibilizarea cadrelor didactice din învăţământul de masă cu privire la problematica elevilor cu CES;

O.3. Cunoaşterea legislaţiei în vigoare;

O.4. Formarea cadrelor didactice care au în sfera de activitate şi copii cu CES;

O.5. Împărtăşirea modelelor de bună practică/ schimburi de experienţă/ sesiuni de comunicări/ simpozioane;

O.6. Implicarea echipei Centrului de Resurse pentru Educaţia Incluzivă- CREI în depistarea, consilierea şi monitorizarea elevilor cu CES.

Principalele activităţi:

1. Comunicare şi sensibilizare. Proiectul prevede o amplă campanie de comunicare şi sensibilizare a cadrelor didactice, în general, şi a celor din învăţământul gimnazial şi liceal, în primul rând, despre necesitatea integrării în învăţământul de masă a copiilor cu cerinţe educative speciale, în mod special a celor cu ADHD, adaptarea programelor şcolare la tipul de dizabilitate, proiectarea planurilor de intervenţie, cunoaşterea documentelor legislative cu privire la învăţământul special şi special integrat, etc. Legislaţia cu privire la specificul muncii cu copiii cu CES va fi afişată pe:
- site-ul www.isjbz.ro (Ştiinţe socio- umane. Învăţământul special şi special integrat. Blogul inspectorului de specialitate);
- site- ul www.cjraebuzau.ro.

2. Analiză şi cercetare. Identificarea copiilor cu CES, în mod special a celor cu ADHD, pentru a constitui o bază de date la nivelul judeţului Buzău. Aceasta se va realiza de către fiecare unitate de învăţământ în parte, urmând ca fiecare copil depistat să fie îndrumat către Comisia Internă de Evaluare Continuă din cadrul C.S.E.I. sau către Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului din cadrul D.G.A.S.P.C. Buzău.

3. Elaborarea metodologiei de formare a cadrelor didactice. Vor fi elaborate parcursuri de formare cu metodologii şi materiale didactice specifice destinate cadrelor didactice care lucrează cu copii cu CES, din învăţământul de masă gimnazial şi liceal.

4. Formarea personalului didactic. Vor fi formate cadrele didactice care lucrează cu copii cu CES, din învăţământul de masă gimnazial şi liceal. Se continuă formarea la nivelul C.C.D.- Buzău a cadrelor didactice care lucrează cu copii cu CES, din învăţământul de masă primar şi preprimar, începută în anii trecuţi cu specialişti CJRAE şi nu numai.

5. Promovarea exemplelor de bună practică. Şcolile implicate în proiectul PHARE „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate” vor oferi modele de bună practică pentru celelalte unităţi şcolare din mediul urban şi rural. În acest sens se vor organiza schimburi de experienţă între unităţi de învăţământ cu participare atât din rândul cadrelor didactice, cât şi din rândul elevilor. Organizarea de schimburi de experienţă/ sesiuni de comunicări/ simpozioane incluzând problematica învăţământului special şi special integrat. Promovarea şi aplicarea experienţei specialiştilor din şcolile speciale în şcolile care desfăşoară învăţământ special integrat.

6. Consiliere şi consultanţă. Echipa de specialişti din cadrul CREI (Centrului de Resurse pentru Educaţia Incluzivă) se va deplasa la solicitarea unităţilor de învăţământ care nu beneficiază de servicii de sprijin sau consiliere psihopedagogică pentru a asigura asistenţă în acest sens, atât cadrelor didactice, cât şi copiilor şi părinţilor.

Rezultatele aşteptate:

1.1. o campanie judeţeană amplă şi reuşită de comunicare şi sensibilizare a cadrelor didactice, în general, şi a celor din învăţământul gimnazial şi liceal, în primul rând, despre necesitatea integrării în învăţământul de masă a copiilor cu cerinţe educative speciale, în mod special a celor cu ADHD;

1.2. adaptarea reală şi corectă a programelor şcolare la tipul de dizabilitate specific fiecărui elev integrat în învăţământul de masă;

1.3. proiectarea corespunzătoare a planurilor de intervenţie;

1.4. cunoaşterea de către un număr destul de mare de dascăli din învăţământul de masă a documentelor legislative cu privire la învăţământul special şi special integrat;

1.5. o reţea informatică deschisă pentru publicitate şi informare: site-ul proiectului ,, Integrarea copiilor cu cerinţe educative special în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD”;

1.6. asigurarea, pentru acest an şcolar şi pentru fiecare cadru didactic, a cel puţin 50 de ore de formare- perfecţionare în funcţie de nevoile identificate ;

1.7. realizarea unei baze de date reală şi corectă, mereu reînnoită, cuprinzând toţi copiii cu CES, deci şi cei cu ADHD, cuprinşi în învăţământul de masă buzoian;

1.8. elaborare de parcursuri de formare cu metodologii şi materiale didactice specifice destinate cadrelor didactice care lucrează cu copii cu CES, din învăţământul de masă gimnazial şi liceal.

1.9. editarea revistei proiectului, cu titlul ,,Copilul din interior”;

1.10. realizarea unui inventar de bune practici ale proiectului ,, Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD”;

1.11. realizarea unui punct documentar la Şcoala Nr. 12, Buzău privind derularea proiectului;

1.12. sesiune de comunicări naţională ,, Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD”.

Modalităţi de monitorizare şi de evaluare a proiectului:

Strategia de monitorizare / evaluare a proiectului va cuprinde:

1. modalităţi de evaluare specifice fiecăreia dintre activităţi: chestionare, fişe de feedback, interviuri, discuţii, grafice ale întâlnirilor de lucru, metode şi tehnici tradiţionale, dar şi alternative de evaluare a rezultatelor obţinute de elevi şi de cadrele didactice, în urma cursurilor de pregătire şi perfecţionare şi a aplicării la clasă a noutăţilor privind învăţământul special integrat, etc;

2. întâlniri de lucru pentru evaluarea intermediară şi finală;

3. rapoarte de evaluare intermediară şi finală;

4. portofoliu al proiectului.

Evaluarea va stabili, obiectiv şi real, raportul între ceea s-a propus şi ceea ce s-a realizat. Ea va privi în mod direct:

• componentele proiectului: problemele şi nevoile, planul operaţional de activitate, dezvoltarea activităţilor, progresul şi strategia;

• aprecierea, măsurarea şi emiterea unor judecăţi de valoare referitoare la rezultatele derulării activităţilor propuse;

• raportarea permanentă a acestora la obiectivele proiectului, la valoarea atinsă de indicatorii de realizare propuşi.

Se vor realiza:

♦ evaluări cantitative, care vor evidenţia impactul activităţilor, descriind, enumerând, calculând şi măsurând atingerea obiectivelor;

♦ evaluări calitative, orientate spre progres, măsurând atitudini şi cauze ale evenimentelor.

D. ARGUMENTARE PROIECT

Puncte tari/ Puncte slabe identificate la nivel judeţean

Copiii cu diferite tipuri de deficienţe (dizabilităţi) au fost până de curând şcolarizaţi doar prin unităţile speciale de învăţământ. Prezenţa lor din ce în ce mai mare în şcolile obişnuite, ,,deschise” tuturor copiilor, este o tendinţă tot mai evidentă a diversificării populaţiei şcolare în toată lumea (T. Vrăşmaş, 2004). Dreptul şi accesul efectiv la educaţie şi pentru aceşti copii se realizează însă în modalităţi diferite, adesea foarte complexe, în care esenţiale sunt ideile de nondiscriminare şi de egalizare a şanselor, de acceptare în şcoală a tuturor copiilor, de abordare şi de valorizare educaţională adecvată pentru fiecare, de a asigura aceeaşi calitate a educaţiei la toţi elevii.

În mod particular pentru situaţia actuală a României, conceptul educaţiei pentru toţi, reflectat mai ales prin cel al educaţiei incluzive, se traduce în principal prin două opţiuni şcolare:

* cea a şcolii obişnuite, cu prioritate pentru cât mai mulţi dintre aceşti copii;

* cea a clasei sau a şcolii speciale – dacă pentru anumiţi copii şcolarizarea obişnuită nu este benefică.

În România, educaţia formală a copiilor cu Cerinţe Educative Speciale (CES) se realizează prin intermediul celor două tipuri de trasee şcolare amintite anterior: şcoli şi clase speciale (integrate în cadrul şcolilor de masă), precum şi, din în ce mai frecvent, şcoli obişnuite (prin integrarea individuală a elevului cu CES într-o clasă obişnuită a şcolii de masă). Indiferent de modalităţile de realizare a educaţiei şcolare, scopul comun îl reprezintă dezvoltarea la copiii cu CES a unor abilităţi şi comportamente care să le permită acestora integrare optimă în viaţa profesională şi socială.

Educaţia elevilor cu CES în context incluziv reprezintă un proces complex care presupune participarea, implicarea şi colaborarea interinstituţională a cel puţin următorilor factori:

- elevul şi familia acestuia;

- şcoala de masă (ceilalţi elevi ai clasei, şcolii, cadre didactice, departamentul managerial) în cadrul căreia este educat elevul);

- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului – Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului;

- Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă– Comisia Internă de Evaluare Continuă, cadre didactice de sprijin/itinerante;

- Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică – consilieri psihopedagogi, asistenţi sociali, mediatori şcolari (implicaţi în facilitarea şi optimizarea educaţiei elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în special de etnie romă).

Educaţia elevilor cu CES, în special în sistemul de învăţământ integrat, este un proces complex care nu poate atinge parametrii eficienţei în lipsa cooperării şi parteneriatului, este o activitate eminamente interdisciplinară, de echipă, ai cărei piloni fundamentali sunt: copilul/elevul integrat şi familia acestuia, cadrele didactice de la clasă şi cadrul didactic de sprijin. Experienţa anterioară în acest domeniu dovedeşte în mod evident că atunci când implicarea unuia dintre factorii amintiţi anterior se situează la cote minime sau lipseşte, nu se poate concepe şi desfăşura o educaţie eficientă.

Ce este ADHD? ADHD este o tulburare comportamentală care afectează mai ales copiii și se manifestă prin imposibilitatea acestora de a se concentra asupra unui anumit subiect sau unei anumite acțiuni. Netratată poate avea consecințe negative pe termen lung (psihologice, sociale, economice). În engleză ADHD sau Attention Deficit Hyperactivity Disorder înseamnă Deficit de Atenție / Tulburare Hiperkinetică și este una dintre cele mai frecvente afecțiuni comportamentale întâlnite la copii și adolescenți. Studiile arată că un procent de 5% din copiii de vârstă școlară prezintă simptome ADHD (1-2 din copiii dintr-o clasă de 30). ADHD debutează în copilărie și poate persista și la vârsta adultă. Deși la unii copii simptomele ADHD dispar odată cu înaintarea în vârstă, în jur de 60% pot prezenta simptome și la vârsta adultă. ADHD afectează sexul masculin mai mult decât pe cel feminin. Raportul băieți/ fete este 4/ 1. Diagnosticul la fete este mai dificil, căci predomină forma cu inatenție. ADHD poate fi tratat numai medicamentos. Conform studiilor, fără tratament, 30% dintre cei care suferă de ADHD merg către delincvență juvenilă. Dacă nu au inteligență superioară, o familie care să-i susțină, dacă părinții sunt șomeri, dacă nu au suportul educațional și material, ajung să comită infracțiuni. Un alt studiu de psihopatologic realizat în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor din România a relevat faptul că 85% dintre deținuți suferă de ADHD. Un copil cu ADHD care nu este diagnosticat și tratat la timp se va confrunta cu multe probleme acasă și în societate. Din cauza comportamentului la școală va fi izolat de grup, va fi respins de colegi. Profesorul îl va certa pentru că nu e atent. Acasă, simțindu-se ei înșiși vinovați, părinții își vor revărsa și ei angoasele pe copil. Cu timpul, atât situația de la școală, cât și cea de acasă vor înrăutăți simptomele, iar în lipsa tratamentului, copiii cu ADHD devin agresivi, dezvoltând comportamente antisociale. Această afecţiune este frecvent intâlnitã şi are impact asupra evoluţiei copilului pe termen lung, dacă nu este controlatã la timp. Toate acestea constituie argumente solide pentru acordarea unei atenţii deosebite copiilor identificaţi cu ADHD.

Puncte tari:

 Existenţa la nivelul municipiului Buzău a resursei umane calificate specializate în furnizarea serviciilor de educaţie integrată/incluzivă (psihopedagogi, psihologi/consilieri şcolari, logopezi, mediatori şcolari, cadre didactice de sprijin/itinerante din cadrul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă şi Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică Buzău).

 Informarea, promovarea şi aplicarea (în şcolile şi grădiniţele de masă din municipiul Buzău) prin intermediul cadrelor didactice de sprijin din cadrul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Buzău (fosta Şcoală Specială pentru elevi cu deficienţe mintale Nr.1, Buzău), a logopezilor şi a psihologilor/ consilierilor şcolari (din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică Buzău) a principiilor şi politicilor de educaţie incluzivă.

 Stabilirea unor relaţii de colaborare precum şi oferirea de sprijin constant părinţilor din mediul urban (prin intermediul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă (CŞEI) Buzău în abordarea educaţională adecvată a elevilor cu CES.

 Identificarea, evaluarea şi reorientarea şcolară a altor elevi cu nevoi educative speciale care nu erau în evidenţele Direcţiei Generale de Asitenţă Socială şi Protecţie a Copilului, prin intermediul Comisiei Interne de Evaluare Continuă - conf. Ord MEdC – 5379/2004 (din cadrul CŞEI); comisia desfăşoară continuu campanii de identificare a altor copiii cu CES, neimplicaţi în programe de sprijin; copiii incluzionaţi sunt permanent monitorizati de comisie prin intermediul cadrelor didactice de sprijin; se urmăreşte un feedback permanent privind situaţia educaţiei integrate.

 Existenţa unei colaborări interinstituţionale eficiente între CŞEI şi CJRAE Buzău, focalizată pe optimizarea procesului educaţional al elevilor integraţi, în special prin intervenţia asistentului social şi mediatorilor şcolari (din cadrul CJRAE) pentru îmbunătăţirea participării şcolare, diminuarea absenteismului şi prevenirea abandonului şcolar (în special în cazul elevilor proveniţi din medii dezavantajate).

Puncte slabe:

 În şcolile din mediul rural din judeţul Buzău, în care sunt integraţi copii cu CES, barierele de învăţare instituţionale şi cele economico-sociale sunt foarte puternice; serviciile de sprijin sunt limitate (cadrele didactice de sprijin nu au motivaţia necesară furnizării serviciilor de specialitate în mediul rural, în principal zdatorită consumului sporit de resurse temporale şi materiale necesare deplasării), astfel încât mulţi copiii astfel integraţi, după un semestru de şcolarizare, au abandonat şcoala datorită eşecului educaţional şi social. Din păcate, prea puţin dintre aceşti elevi au fost transferaţi în CŞEI Buzău.

 Menţinerea fenomenului de abandon şcolar, mai ales în cazul copiilor proveniţi din zone defavorizate, în judeţul Buzău existând un procent de 1,11% din care un procent de aproximativ 60% din totalul elevilor cu abandon sunt reprezentaţi de rromi;

 Majoritatea copiilor cu CES care sunt înscrişi în clasa I în şcolile de masă buzoiene nu au urmat traseul educaţional preşcolar ceea ce le creează sau le accentuează dificultăţile de învăţare şi de adaptare şcolară.

 Lipsa formării cadrelor didactice pe problematica educaţiei incluzive a condus către situaţii de marginalizare şi discriminare a elevilor proveniţi din grupurile dezavantajate finalizate prin abandon şcolar.

 Dotările materiale ale şcolilor integratoare sunt limitate în ceea ce priveşte posibilitatea de susţinere a educaţiei incluzive : în municipiul Buzău, din 13 şcoli în care sunt integraţi copii cu CES, numai 4 şcoli oferă cadrelor didactice de sprijin un spaţiu adecvat activităţilor de asistenţă psihopedagogică de specialitate; în celelalte şcoli se lucrează cu copilul: la domiciliu, în cancelarie, în clasă, după terminarea orelor de curs.

 Repartizarea la clasă a multor elevi cu CES nu se realizează în funcţie de specificul acţiunii educative necesare (elevii cu CES nu sunt integraţi în clase cu număr mai mic de elevi, care să faciliteze intervenţia individualizată, conf. Ord MEdC – 5379/2004);

 Dificultăţi în stabilirea unei relaţii de colaborare eficientă Şcoală integratoare - Serviciul de Evaluare al DGASPC din cauza următoarelor inadvertenţe:

 în decizia de integrare individuală, criteriul fundamental îl reprezintă eşecul şcolar al copilului (se acordă în mod special certificate de integrare copiilor care au avut eşec şcolar, se aşteaptă rezultatele şcolare ale elevilor şi apoi se ia decizia de integrare ; nu se respectă principiul intervenţiei timpurii)

 nu se urmăreşte un feedback privind situaţia copiilor integraţi sau acesta nu este valorificat în deciziile ulterioare ;

 în decizia privind orientarea şcolară şi profesională a copiilor nu este consultat profesorul de sprijin sau cadrul didactic de la clasă;

 multe din certificatele de integrare şcolară sunt eliberate după data începerii anului şcolar ceea ce îngreunează integrarea elevilor în clase adecvate (clase cu număr mai mic de elevi, care să faciliteze intervenţia individualizată, conf. Ord MEdC – 5379/2004) şi creează dificultăţi majore în stabilirea la nivelul CŞEI a normelor de cadre didactice de sprijin care sa asigure asistenţa educaţională necesară copiilor/elevilor integraţi.

E. Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul

Grupurile ţintă:

1. elevii cu CES integraţi în şcolile de masă (gimnaziu şi liceu) din judeţul Buzău;

2. elevii cu ADHD identificaţi în şcolile de masă din judeţul Buzău;

3. cadrele didactice de la gimnaziu şi de la liceu care lucrează cu elevi cu CES la clasă;

4. managerii unităţilor de învăţământ din judeţul Buzău;

5. părinţii.

E. Descrierea beneficiarilor proiectului

1. Grupurile ţintă: elevii cu CES integraţi în şcolile de masă (gimnaziu şi liceu) din judeţul Buzău; elevii cu ADHD identificaţi în şcolile de masă din judeţul Buzău; cadrele didactice de la gimnaziu şi de la liceu care lucrează cu elevi cu CES la clasă; managerii unităţilor din învăţământul buzoian; părinţii;

2. Partenerii care se vor implica în proiect: CCD- Buzău, CJRAE- Buzău, CJAP- Buzău, DGASPC- Buzău;

3. Comunitatea locală.

,,Nu este necesar să citeşti în frunze de ceai, să vorbeşti cu zeii sau să rezolvi ecuaţii complexe pentru a înţelege că sistemele educaţionale vor trebui să se schimbe. [….] Şcolile vor trebui să se rupă de tradiţie pentru a pătrunde cerinţei de educaţie mai multă şi mai bună.’’- SONIA JURICH - ,,Technologies for Education – Looking to the Future’’.

Etichete: 01.11.2010- 30.10.2011