Cateva repere actuale privind managementul clasei
Managementul clasei
Autor: prof. VERONICA TRANDAFIR, Inspector şcolar al I.Ş.J., Buzau
,, Şcoala se confundă cu viaţa ... una o întregeşte pe cealaltă. Şcoala iţi dă posibilitatea să-ţi trăieşti viaţa complet. Viaţa unui analfabet este o simplă existenţă, şi atâta tot... Viaţa nu-i decât continuitatea şcolii, dar fără profesori.’’ - I.MINULESCU -
Managementul clasei, în maniera lui actuală de abordare, îşi găseşte o aplicare specifică în domeniul conducerii actului educativ, ca acţiune complexă de dirijare, proiectare şi evaluare a formării, dezvoltării personalităţii fiecărui individ, conform unor scopuri formulate.
Dacă managementul educaţional se referă la conducerea conceperii, realizării şi evaluării întregii activităţi de educaţie, la nivel social larg, managementul clasei particularizează aplicarea principiilor managementului general la şcoală şi clasă, şcoala fiind instituţia centrală la realizarea obiectivelor educaţiei prin procesul de învăţământ, la o anumită
etapă a dezvoltării individuale şi prin corelarea acestuia cu acţiunea altor factori extraşcolari.
În prezent putem afirma că mnagementul scolar, analizat din perspectiva sistemica, functionala, cu cautari strategice pentru sporirea eficacitatii conducerii, pentru asigurarea reusitei in realizarea finalitatilor invatamantului, are urmatoarele trasaturi:
• depaseste conducerea empirica, in care problemele se rezolva „ facand si vazand”, in baza bunului simt al cadrului didactic, a intuitiei, a unor modele imitate, a experientei, a unor insusiri psihosociale si cognitive;
• complexitatea obiectivelor, resurselor umane antrenate, a procesului a impus progresiv si elemente de stiinta, ca: obiective clare si ierarhizate, respectarea unui set de principii, de eficienta, definirea caracteristicilor ca proces rational, delimitarea functiilor, construirea unui corp de elemente strategice, afirmarea creativitatii in solutionarea situatiilor si adaptarea la conditii concrete, abordarea interdisciplinara si sistemica, considerarea scolii ca organizatie specifica, efectuarea de cercetari ameliorative privind eficacitatea conducerii;
• dar si elemente de practica, elemente care sunt cu atat mai eficient realizate, depasind rutina, cu cat elementele de stiinta manageriala sunt adaptate la fiecare unitate de invatamant, mereu in evolutie.
Practica manageriala este de fapt o rezolvare continua de situatii specifice repetabile, dar si problematice, numai stapanirea teoriei, metodologiei si tehnologiei manageriale poate sprijini adecvat pe manager.
Ca teorie, ca forma de cunoastere generalizata a domeniului, ca ansamblu de ipoteze verificate, de concepte sistematizate, managementul scolar (educational) este in curs de constituire, dar pentru a pune teoria si practica pe fagasul adevarat al managenentului se cer cel putin doua elemente:
a.) valorificarea elementelor pozitive, stiintifice anterior conturate;
b.) verificarea si cercetarea intensiva a aplicarii specifice la managementului general, la conducerea scolii, in conditiile actuale ale reformarii.
Managementul indica si o anumita mentalitate, o maniera proprie, dar si o arta de dirijare, antrenare a scolii, ca organizatie, cu elementele sale, pentru atingerea finalitatilor, la nivelul performantelor asteptate, utilizand creativ conditiile concrete.
In practica, putem spune:
• ca managementul scolar a devenit un fundament real, o baza pentru rezolvarea eficace a situatiilor;
• ca se priveste conducerea scolii ca fiind nu doar administratie si aplicare a unei legistatii date, ci si ca o activitate rationala;
• ca se actioneaza in cautarea solutiilor de rezolvare numai in cunostinta de cauza, pe baza analizei variate a informatiilor;
• ca se dovedeste insusirea si perfectionarea unei culturi interdisciplinare pentru optima rezolvare a situatiilor – de specialitate, de natura psihologica, pedagogica, sociologica, economica, juridica;
• ca se afirma autoformarea si autoperfectionarea continua a unor capacitati, competente, trasaturi de personalitate specifice managerului, inclusiv creativitatea, caci eficienta se invata;
• ca se respecta caracterul legic al procesului managerial, continutul functional, metodologia si tehnologia pentru a gasi solutii rationale, dar si creative;
• ca se constata o munca autonoma, logica, stiintifica de proiectare, organizare, realizare si evaluare a obiectivelor organizatiei, o argumentare variata a alternativelor decizionale, o implicare motivata si stimulativa pentru cadrele didactice.
In fata reformei invatamantului, managerul clasei- cadrul didactic trebuie sa fie pregatit nu numai cu problemele generale ale managementului, dar si cu unele probleme concrete care ii verifica insusirile specifice:
* ce schimbari va introduce;
* ce va dezvolta din practica anterioara;
* ce criterii va respecta in abordarea noilor modalitati;
* in ce fel va introduce schimbarile, cu ce strategii, in ce ordine, cu cine, cu ce;
* ce alternative decizionale poate construi;
* ce bariere trebuie sa depaseasca;
* care sunt tipurile de blocaje din unitate;
* cum va utiliza resursele, etc.
BIBLIOGRAFIE:
1.) Cristea, S., 1996, Managementul organizatiei scolare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
2.) Iucu, R, 2000, Managementul clasei de elevi. Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de elevi, Editura Fundatiei ,, D. Bolintineanu", Bucuresti;
3.) Iucu, R, 2000, Managementul si gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico- metodologice, Editura Polirom, Iasi.Etichete: repere actuale
ARTA DE A PROIECTA
ARTA DE A PROIECTA
Autor: prof. VERONICA TRANDAFIR, inspector scolar al I.Ș.J., Buzău
,, Prin imaginație și rațiune, experiența noastră se transformă în prevedere; noi devenim creatorii viitorului.” - Durant -
În educație, orice faptă are efecte care se prelungesc mult în timp. Răsunetul faptei educative depășește cu mult spațiul clasei în care s-a produs și cele 45- 50 de minute în care s-a consumat.
Orice greșeală educativă are dimensiuni uriașe și este aproape ireparabilă!!!!!!!!!!!!!!!
Imperativul „ A nu greși !” ar trebui să fie pentru fiecare educator ceea ce este pentru orice medic binecunoscuta formulă „ A nu dăună !”. Acest imperativ trebuie urmat concret, trebuie transpus în fapte de natură educativă, pentru că, numai fapta este cea care contează.
Ce cale ar trebui urmată ? Nimic mai simplu ! Este vorba despre cea a proiectării pedagogice, în general, și mai precis, cea a proiectării activității didactice, școlare și extrașcolare, în special. Ea obligă educatorul ca, înainte de a face „ în lucruri”, să facă „ în minte”.
În felul acesta apare posibilitatea prevenirii greșelilor potențiale. Dacă repari în minte este ușor și nu te costă nimic. Repararea unei greșeli deja făcute este aproape imposibilă.
Este vorba, desigur, de un îndemn la raționalitate către toți educatorii, destul de vechi, dar, în aceeași măsură, la fel de nou. Se explică prin următorul enunț : „ refă mereu proiectul lucrului , astfel încât să ai certitudinea că lucrul va ieși bun !”. Atenție însă la subînțelesuri! E vorba să ai certitudinea și nu…..bănuiala că lucrul va ieși bine!
O proiectare, fie ea macro- sau microproiectare, care îți dă numai bănuiala că activitatea va fi bună, lasă loc deschis unei forme mascate de improvizație.
De aceea, trebuie înțeles că efortul de a proiecta activități didactice nu are sens să fie făcut decât în măsura în care este făcut până la capăt și dacă este complet. În sens contrar, nu rămâne decât „o joaca de- a proiectarea”, care, în afară de neseriozitatea implicată, declanșează riscul de a da naștere unei mentalități la fel de periculoasă ca și greșeala improvizației, care nu este alta decât autoiluzionarea.
Persoana care proiectează activități didactice poate fi comparată cu un arhitect, care gândește perfect proiectul unei clădiri, pentru că altfel există pericolul prăbușirii acesteia, care mai devreme sau mai târziu va putea produce și victime.
Educatorul este în aceeași măsură și arhitect, dar și constructor. Însă, mai presus de tot și de toate, edificiile sale sunt total diferite, poate chiar ciudate, au o complexitate nelimitată, sunt ființe în formare, sunt micuțele vlăstare ale ființei umane, sunt personalități ce urmează să se dezvolte fizic, psihic, intelectual, moral , armonios. Din acest motiv, este imperios necesară excluderea ,, jocului de-a proiectarea didactică”. Așa – zisul „ proiect bine gândit”, făcut în grabă, în pauza dintre ore, este aproape sigur o iluzie inacceptabilă.
Proiectarea didactică este și trebuie să fie o activitate complexă, pe care educatorul nu o poate aborda decât cu gravitate, cu respectul, conferit de propria- i deontologie profesională și pe care trebuie să i-l impună spontan ideea potrivit căreia: „ ceea ce am hotărât acum pe hârtie că voi face, mâine voi face și va rămâne astfel făcut timp de decenii.”
Exersând mereu și, odată cu trecerea timpului, educatorul va deveni artizan abil, un adevărat maestru al artei de a proiecta. În acest fel, va putea efectua rapid proiecte didactice corecte, desfășurând pe baza lor activități didactice reușite, va putea chiar să renunțe la elaborarea în scris a acestora, fiindu-i suficientă imaginarea lor. Ajuns la un asemenea stadiu, va descoperi ușor că proiectarea didactică este departe de a fi transformată în rutină și artizanat.
Orice educator rațional nu este condamnat să devină mai devreme sau mai târziu, un așa- numit „ personaj ciudat”, împovărat de „ scheme didactice,” și „ șabloane” scolastice. Dimpotrivă va demonstra că activitatea lui nu este o meserie, ci o profesie și, mai presus de oricine și orice, a transformat-o în artă, este un act de creație.
A proiecta o activitate didactică înseamnă a face planul unor „modificări pozitive” în procesul devenirii psihice pentru cel care învață; înseamnă a- l îmbogăți cu capacități, cunoștințe, abilități noi; înseamnă a- l împlini cu o dimensiune umană; înseamnă a pune „cărămizi” la edificiul care se numește personalitatea celui care învață; înseamnă, așadar, a-l ajuta să se desăvârșească din perspectiva ființei umane.
Aceasta se pare a fi semnificația exactă a fiecărui act educațional proiectat științific. Fără discuție, este vorba despre o activitate de „creație”, care exclude șablonul. Proiectarea didactică este deci artă.
Denumirea de „ tehnologie” (de la tehne- gr.= arta) este întrutotul nimerită. Este, însă, o artă întemeiată pe știință.
Orice educator eficient și care promovează calitatea este rațional pentru a putea fi creativ și creativ pentru a putea fi rațional.
,, O educație socială bine făcută poate întotdeauna să scoată dintr- un suflet, oricare ar fi el, partea folositoare pe care o căutase."
- Victor Hugo-
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - 2
ISTORIE- CLASA a IV a
OBIECTIVE DE EVALUARE ŞI STRUCTURA TESTULUI DE EVALUARE SCRIS
Autor: prof. Veronica Trandafir, inspector școlar al I.Ș.J., Buzău
PROBA SCRISĂ LA DISCIPLINA ISTORIE TREBUIE STRUCTURATĂ ASTFEL ÎNCÂT ELEVII DE CLASA a IV a SĂ DEMONSTREZE CAPACITATEA DE :
1. A defini termeni, noţiuni şi concepte istorice ;
2. A utiliza, în contexte noi, noţiuni istorice învăţate ;
3. A selecta şi a utiliza informaţii oferite de o sursă istorică, la prima vedere sau cunoscută;
4. A plasa în timp şi spaţiu evenimentele istorice ;
5. A interpreta din punct de vedere istoric relaţii de tip cauză- efect ;
6. A caracteriza o perioadă istorică în funcţie de anumite repere ;
7. A compara evenimente şi procese istorice, stabilind asemănări şi deosebiri.
PENTRU ATINGEREA ACESTOR OBIECTIVE DE EVALUARE, ESTE POSIBILĂ URMĂTOAREA STRUCTURĂ A TESTULUI DE EVALUARE :
I. Cunoaşterea unor evenimente, personalităţi, fenomene istorice :
- Itemi obiectivi : a) cu alegere duală; b) de tip pereche; c) cu alegere multiplă;
- Itemi semiobiectivi: a) cu răspuns scurt ; b) de completare.
II. Selectarea și utilizarea unor informaţii istorice :
- Itemi semiobiectivi : c) prin întrebări structurate pe baza unei surse istorice, la prima vedere sau cunoscută.
III. Definirea unor termeni / noţiuni / concepte istorice şi utilizarea acestora în contexte noi:
- Să definească termeni / noţiuni / concepte istorice şi să construiască un enunţ cu fiecare, în corelare cu evenimente / procese din istoria poporului român.
IV. Interpretarea din punct de vedere istoric a unor relaţii de tip cauză – efect.
- Menţionarea şi explicarea / argumentarea unor factori, cauze, prevederi, consecinţe ale aceluiaşi eveniment / proces istoric ;
V. Caracterizarea unor personalităţi, a unui proces istoric, a unor instituţii ;
- Itemi subiectivi : a) rezolvarea de probleme (situaţii problemă) ; b) de tip eseu structurat / semistructurat (compunere/ eseu după un plan de idei); eseu liber (nestructurat )
Demersul didactic actual în predare- învăţare – evaluare la disciplina Istorie la clasa a IV a necesită:
- Accent pe semnificaţia evenimentului;
- Sublinierea perspectivelor multiple asupra faptelor prezentate;
- Exprimarea unor opinii personale ale elevilor, emiterea de către aceştia a unor judecăţi de valoare asupra evenimentelor trecute;
- Corelarea spaţiu– timp- mentalităţi– produse culturale ;
- Expunerea evenimentelor/ faptelor istorice sub formă de povestire ;
- Evidenţierea unor noi domenii de interes: femeile, copiii, viaţa cotidiană, tehnologiile, imaginea celuilalt;
- Focalizarea pe individ- grup– comunitate;
- Educaţia pentru valori şi atitudini;
- Centrare pe solidaritate, toleranţa şi constante;
- Accent pe elementele de cronologie, cultură şi civilizaţie, precum şi pe elemente de istorie locală;
- Înţelegerea spaţiului şi timpului istoric, demonstrând interes pentru istorie.
PROBÃ/ TEST DE EVALUARE SEMESTRIALĂ ( SEMESTRUL I )
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect :
1. Limba română are în majoritate cuvinte de origine:
a) germană;
b) greacă;
c) latină;
d) slavă;
2.Basarab I a murit în anul :
a) 1352;
b) 1415;
c) 1311;
d) 1500;
3. Ştefan cel Mare, domn al Moldovei, a luptat în 1475 împotriva otomanilor la :
a) Călugăreni;
b) Giurgiu;
c) Şelimbăr;
d) Vaslui;
4. În anul 1514, Gheorghe Doja a condus:
a) O revoluţie;
b) O răscoală;
c) O revoltă;
d) Un război.
II. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă :
1. Strămoşii noştri au fost ………………şi…………………
2. Ca urmare a victoriei românilor, o parte din Dacia devine …………………
3. Bogdan a condus statul medieval numit ……………………….
4. Din cauza primejdiei otomane, Dobrogea revine in componenţa Ţarii Româneşti, în vremea domnitorului ……………………………..
III. Citiţi cu atenţie textul de mai jos :
,,…… Datori îi suntem ca un prieten unui prieten, cu toate ce-i sunt necesare fiindcă e un om străin şi duce lipsă de multe. Pământul însă ce l-a cerut bunăvoinţei noastre, nu i-l vom da niciodată, câtă vreme vom fi în viaţă.” = MENUMORUT =
Pornind de la acest text , răspundeţi următoarelor cerinţe :
1. Transcrieţi motivele pentru care orice prieten îi poate fi dator unui prieten ;
2. Numiţi însuşirile voievodului Menumorut desprinse din aceste cuvinte ;
3. Explicaţi scopul colonizării voievodatului Transilvaniei de către regii unguri.
IV. 1. Definiţi următoarele noţiuni istorice :
a) romanizare;
b) autonomie.
2. Utilizaţi fiecare noţiune istorică în cadrul câte unei propoziţii/ fraze, referindu-vă la un proces/ eveniment din istoria românilor .
V. a) Menţionaţi cel puţin 2 cauze ale răscoalei de la Bobâlna
(1437)şi b)explicaţi urmările acesteia asupra evoluţiei ulterioare a Transilvaniei .
VI. Prezentaţi ,, Lupta pentru apărarea independenţei Moldovei în vremea lui Ştefan cel Mare”, având în vedere următoarele aspecte:
1. Pregătirile pentru apărarea independenţei ;
2. Descrierea cu cuvinte proprii a strălucitei bătălii de la Vaslui(Podul Înalt – 1475);
3. Enumerarea localităţilor în care au avut loc importante lupte pentru păstrarea independenţei Moldovei ;
4. Două consecinţe ale luptelor purtate de domnii Ţarilor Române în secolele al XIV lea şi al XV lea împotriva otomanilor .
Notă : Se consideră criterii de evaluare şi :
a) structurarea compoziţiei(introducere– cuprins– concluzii);
b) prezentarea în ordine cronologică a evenimentelor/ proceselor istorice;
c) utilizarea limbajului istoric.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
CALIFICATIVE/
SUBIECTE: I II III IV V VI
S 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2 1a sau 1 b - -
B 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3 1a şi 1b, 2 a 1,2,3
F.B. 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3 1a și 1b, 2 a, b 1,2,3,4
PROBĂ/ TEST DE EVALUARE SEMESTRIALĂ ( SEMESTRUL al II lea )
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect :
1. Capul lui Mihai Viteazul se află la :
a) Mănăstirea Cozia;
b) Mănăstirea Dealu;
c) Mănăstirea Bistriţa;
d) Mănăstirea Putna.
2. Tudor Vladimirescu a ocârmuit ţara in primăvara anului:
a) 1821;
b) 1812;
c) 848;
d) 1877.
3. În anul 1859 s-a înfăptuit unirea :
a) Transilvaniei cu Moldova;
b) Transilvaniei cu Ţara Românească;
c) Moldovei cu Ţara Românească;
d) Dobrogei cu Ţara Românească.
4. Iuliu Maniu a condus :
a) Garda de fier ;
b) Partidul Naţional Liberal;
c) Partidul Naţional Ţărănesc;
d) Partidul Social Democrat.
II. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă :
1. Numele prinţului străin proclamat principe în anul 1866 este ……………….
2. În urma participării la războiul din 1877 – 1878, România a devenit stat…….
3. Bătălia de la Mărăşeşti a avut loc în anul …………
4. Regele care a impus monarhia autoritară in anul 1938 se numeşte …………
III. Citiţi cu atenţie textul de mai jos :
,, Unirea [ …] izvorăşte din puterea de viaţă a poporului român, din vitejia soldaţilor noştri şi din voinţa hotărâtă a românilor de pretutindeni . " = ION I. BRĂTIANU=
Pornind de la textul dat , răspundeţi următoarelor cerinţe :
1. Transcrieţi care este izvorul unirii tuturor românilor ;
2. Precizaţi cu ce prilej ,când şi unde s-a recunoscut marea unire pe plan internaţional ;
3. Menţionaţi ce a însemnat marea unire pentru poporul român ;
4. Explicaţi ,, Noua epocă de reforme “ a României după marea unire.
IV. 1. Definiţi următoarele noţiuni istorice :
a) suveranitate ;
b) monarhie.
2. Utilizaţi fiecare noţiune istorică în cadrul unei propoziţii / fraze , referindu-vă la un proces / eveniment din istoria românilor.
V. a) Menţionaţi doi factori care au favorizat preluarea puterii politice în România de către comunişti şi b) două consecinţe ale instaurării regimului comunist.
VI. Prezentaţi ,, Al doilea război mondial, moment deosebit de greu pentru istoria României” , având în vedere :
1. Cauzele celui de-al război mondial ;
2. Izbucnirea războiului şi poziţia României;
3. Urmările declarării războiului pe plan intern şi obiectivele urmărite de armata Româna;
4. Două consecinţe ale acestui proces istoric .
Notă : Se consideră criterii de evaluare şi :
a) structurarea compoziţiei ( introducere-cuprins –concluzii );
b) prezentarea în ordine cronologică a evenimentelor/proceselor istorice ;
c) utilizarea limbajului istoric.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
CALIFICATIVE/
SUBIECTE: I II III IV V VI
S 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2 1a sau 1 b - -
B 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3 1a şi 1b, 2 a 1,2,3
F.B. 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3 1a și 1b, 2 a, b 1,2,3,4
PROBĂ/ TEST DE EVALUARE FINALĂ
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect :
1. Stăpânirea română în Dacia a încetat în timpul împăratului :
a) Aurelian ;
b) Diocleţian;
c) Hadrian;
d) Traian.
2. Cronica notarului anonim al regelui ungar Bela al III lea îl aminteşte pe Gelu în :
a) Dobrogea ;
b) Moldova ;
c) Transilvania ;
d) Ţara Românească
3. Programul ,, Prinţipurilor noastre pentru reformarea patriei “ a fost redactat în 1848 la :
a) Blaj ;
b) Braşov;
c) Iaşi ;
d) Islaz ;
4. În anul 1877 :
a) S-a realizat unirea Principatelor ;
b) S-a instaurat dinastia străină în principate ;
c) S-a proclamat independenţa României ;
d) S-a înfăptuit marea unire.
II. Completaţi spaţiile libere din propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă :
1. Ştefan cel Mare a venit la domnie în anul …………,cu sprijinul domnitorului …………………din ………………….
2. Răscoala din 1907 a izbucnit in satul ……………..din judeţul …………… la data de ………………..
3. Statele care au făcut parte din Antanta au fost ……………………. , iar cele care au făcut parte din Puterile Centrale au fost………………….
4. Pentru a-şi apăra hotarele şi suveranitatea, România a făcut parte din alianţele :
a). …………….., creată în anul 1921 ;
b). …………….., constituită în anul 1934.
III. Citiţi cu atenţie textul de mai jos :
,, Majestatea sa Sultanul promite să convoace imediat în fiecare din cele două provincii un divan ad- hoc (……..) . Aceste divanuri vor fi chemate să exprime dorinţele populaţiei privind organizarea definitivă a principatelor . " = TRATATUL DE PACE DE LA PARIS, 1856 =
Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe :
1. Numiţi cele două provincii româneşti în care s-au organizat adunări ad-hoc;
2. Transcrieţi scopul acestor divanuri ad-hoc;
3. Menţionaţi două hotărâri adoptate in divanurile ad-hoc;
4. Explicaţi motivul pentru care sultanul avea dreptul să ia hotărâri pentru Principatele Române.
IV. 1. Definiţi următoarele noţiuni istorice :
a) cronologie ;
b) bir ;
2. Utilizaţi fiecare noţiune istorică în cadrul unei propoziţii/ fraze, referindu-vă la un proces/ eveniment din istoria românilor.
V. Menţionaţi:
a.) doi factori care au favorizat unirea din 1918;
b.) două argumente prin care să susţineţi importanţa acestui proces istoric.
VI. Arată, într-o scrisoare imaginară, adresată unui prieten din altă ţara, că neamul din care te tragi a fost scut de apărare al pământului tău şi al Europei, având în vedere :
1. Selectarea anumitor informaţii istorice;
2. Descrierea anumitor evenimente, personalităţi, fenomene istorice;
3. Consecinţe ale acestui proces istoric.
Notă: Se consideră criterii de evaluare :
a) structurarea compoziţiei sub formă de scrisoare(introducere– cuprins– concluzii, formule caracteristice);
b) prezentarea in ordine cronologică a evenimentelor/ proceselor istorice;
c) dimensionarea compoziţiei(20– 25 rânduri).
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
CALIFICATIVE/
SUBIECTE: I II III IV V VI
S 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2 1a sau 1 b - -
B 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3 1a şi 1b, 2 a 1,2
F.B. 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3,4 1a și 1b, 2 a,b 1,2,3 Etichete: ISTORIE CLASA a IV a
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
PORTOFOLIUL
ISTORIE– CLASA a IV a
TEMA: ,,DE LA ÎNCEPUTURI ŞI PÂNĂ AZI '' *
DURATA ELABORĂRII : 1 AN
TEHNICI DE LUCRU : INDIVIDUALE / DE GRUP
AUTOR: PROF. VERONICA TRANDAFIR, INSPECTOR SCOLAR AL I.Ș.J., BUZAU
A. CRITERII DE ALEGERE A PORTOFOLIULUI :
1. Interesul pentru istorie locală şi naţională;
2. Necesitatea legăturii dintre Istorie – clasa a IV a şi Istorie Antică şi Medievală – clasa a V a ;
3. Cunoaşterea anterioară a resurselor materiale ;
4. Nerăbdarea elevilor de a crea un produs de care să fie mândri ;
5. Creativitate şi originalitate în realizarea portofoliului , depăşirea rutinei din clasă.
B. CAPACITĂŢI / COMPETENŢE CE URMEAZĂ A FI EVALUATE ÎN TIMPUL REALIZĂRII PORTOFOLIULUI :
1. Metodele de lucru ;
2. Utilizarea corespunzătoare a bibliografiei ;
3. Utilizarea corespunzătoare a materialelor şi echipamentelor ;
4. Corectitudinea / acurateţea tehnică ;
5. Generalizarea problemei ;
6. Organizarea ideilor şi a materialelor într-un raport ;
7. Calitatea prezentării ;
8. Acurateţea cifrelor / schemelor / hărţilor / desenelor ;
9. Respectarea criteriului cronologic , a adevărului istoric ;
10. Interpretarea corectă a documentelor istorice ;
11. Flexibilitate şi deschidere către idei noi ;
12. Nevoia de investigare şi descoperire ;
13. Creativitatea , ingeniozitatea şi implicarea personală a elevului.
C. CONŢINUTUL PORTOFOLIULUI: **
1. Selecţii de însemnări care exemplifică reflecţii , originalitate , culoare , pătrundere pentru fapte/ procese istorice ;
2. Produse elaborate , diferite tipuri , legate de istoria locală si naţională ;
3. Produse care arată procesul de dezvoltare : început , planificare, revizuiri ;
4. Produse care indică interesele , stilul elevului și folosirea unei varietăţi de inteligenţe ;
5. Criteriile pe baza cărora munca va fi evaluată. Toate acestea vor putea fi concretizate în:
- Selecții din temele pentru acasă ;
- Calendarul lunar de activitate ;
- Notiţele din clasă ;
- Rapoarte privind vizite la muzee , șantiere arheologice , monumente istorice sau întâlniri cu personalităţi istorice , muzeografi , arheologi , veterani, bătrâni ai satului sau vizionări de filme , diafilme , diapozitive istorice ; CD- uri ; soft- uri educaționale;
- Lucrări de cercetare pe teme istorice ;
- Situaţii de învăţare individuale sau în grup ;
- Interpretarea unor documente istorice ;
- Frize si tabele cronologice ;
- Colecţii diferite ;
- Hărţi istorice ;
- Lucrări scrise curente ;
- Teste criteriale, fișe de muncă independentă , fișe cu sarcini ;
- Răspunsuri la chestionare / interviuri ;
- Liste de întrebări referitoare la fapte / evenimente istorice / personalităţi istorice ;
- Compuneri libere cu conţinut istoric;
- Eseuri structurate / nestructurate / libere;
- Creaţii literare proprii despre istoria neamului românesc / creaţii muzicale, etc.;
- Postere , colaje , machete , desene , caricaturi , portrete , etc. ;
- Jocuri istorice diferite ;
- Albume istorice , fotomontaje ;
- Legende şi povestiri istorice ;
- Monografii locale ;
- Studii de caz , scheme, grafice , planuri de idei , observaţii ;
- Măşti , obiecte de podoabă , ţesături populare
( creaţii proprii sau colecţionate ) ;
- Referate despre anumite epoci istorice , personalităţi istorice, fapte/ procese istorice ;
- Opinii personale pe teme istorice ;
- Proiecte istorice individuale sau de grup ;
- Înregistrări audio / video ;
- Contribuţii pe teme istorice la reviste şcolare ;
- Liste de termeni istorici şi explicaţiile acestora ;
- Bibliografia ;
- Criterii de evaluare .
*Titlul poate fi găsit de elevi.
** Este focalizat pe concepte si capacităţi esenţiale!!!!!!
D.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :
1. ALMAŞ DUMITRU , EROI AU FOST EROI SUNT ÎNCĂ …. , EDITURA POLITICĂ BUCUREŞTI , 1983 ;
2. ALMAŞ DUMITRU , DRUM DE LUPTA ŞI DE GLORIE, EDITURA POLITICĂ, BUCUREŞTI 1978 ;
3. IORGA, NICOLAE , DE LA HAŢEG LA GRĂDIŞTEA ŞI LA CETATEA LUI DECEBAL ;
4. VLAD , CONSTANTIN ŞI BĂLUŢOIU , VALENTIN – ISTORIE , MANUAL PENTRU CLASA a V a , EDITURA ALL EDUCATIONAL , 1997.
D. CONCLUZII :
Cea mai bună modalitate de evaluare a unui portofoliu o reprezintă aprecierea holistică , care se bazează pe impresia generală asupra performanţei elevilor sau asupra produselor realizate . Trebuie, însă , ca, încă de începutul proiectării portofoliului , dascălul să decidă asupra :
- Cât de multe ,, eşantioane“ ale activităţii elevului trebuie să conţină portofoliul;
- Cum să fie ele organizate ;
- Cine să decidă selecţia lor ;
- Care sunt cerinţele – standard urmărite .
Se consideră criterii de evaluare şi :
a) Structurarea portofoliului după un plan precizat ;
b) Utilizarea limbajului istoric ;
c) Dimensionarea compoziţiilor proprii ( 20-25 rânduri).
Etichete: PORTOFOLIUL
VACANTA PLACUTA TUTUROR!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
