APEL SELECTIE SCOLI PENTRU PROIECT- STRATEGIE ISJ
INSPECTORATUL JUDETEAN BUZAU
IMPORTANT
A P E L PENTRU SELECŢIA unui număr de 20 şcoli cu clasele I- VIII şi 5 licee/ grupuri şcolare la nivelul cărora să se desfăşoare proiectul- strategie judeţeană ,,Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD”.
Obiectivul general al proiectului:
O.G.: Dezvoltarea de servicii educaţionale (consiliere şcolară, consiliere pentru orientare profesională, consiliere pentru părinţi şi cadre didactice, centre pentru terapii specifice, centre de documentare- informare, etc.) şi îmbunătăţirea accesului la educaţie pentru copiii cu cerinţe educative speciale, integrarea eficientă a acestora în învăţământul de masă.
Obiective:
O.1. Identificarea tuturor copiilor/ elevilor cu CES, în mod special a celor cu ADHD;
O.2. Sensibilizarea cadrelor didactice din învăţământul de masă cu privire la problematica elevilor cu CES;
O.3. Cunoaşterea legislaţiei în vigoare;
O.4. Formarea cadrelor didactice care au în sfera de activitate şi copii cu CES;
O.5. Împărtăşirea modelelor de bună practică/ schimburi de experienţă/ sesiuni de comunicări/ simpozioane;
O.6. Implicarea echipei Centrului de Resurse pentru Educaţia Incluzivă- CREI în depistarea, consilierea şi monitorizarea elevilor cu CES.
Obiectivul selecţiei pentru desfăşurarea proiectului ,,Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD”:
Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, în parteneriat cu CCD- Buzău, CJRAE- Buzău, CJAP- Buzău, DGASPC- Buzău, realizează selecţia unui număr de 20 şcoli cu clasele I- VIII şi 5 licee/ grupuri şcolare la nivelul cărora să se desfăşoare proiectul- strategie judeţeană ,,Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD”.
Orice manager şcolar interesat poate să îşi înscrie unitatea de învăţământ la concursul de selecţie, dacă şcoala respectivă îndeplineşte următoarele condiţii:
Criterii de selecţie:
- Existenţa unei baze de date care să includă copiii cu CES integraţi, bineînţeles şi pe cei cu ADHD;
- Experienţă relevantă în derularea de activităţi/ proiecte în parteneriat cu comunitatea locală;
- Implicarea în activităţi şcolare şi extraşcolare (activităţi de voluntariat în cadrul SNAC);
- Acces la Internet pentru contact electronic permanent;
- Existenţa unei baze materiale corespunzătoare lucrului cu copiii cu CES;
- Identificarea nevoilor de formare a profesorilor pe problematica integrării copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD;
- Existenţa unei expertize în ceea ce priveşte lucrul cu copiii cu CES;
- Disponibilitatea cadrelor didactice spre comunicare, acceptare şi înţelegere a diversităţii culturale şi care să respecte principiile drepturilor omului (nediscriminarea, toleranţa, valorificaea la maximum a potenţialului uman, respectul interesului superior, etc.);
- Disponibilitate de timp şi spaţiu pentru realizarea activităţilor cu copiii cu CES.
Procedura şi calendarul selecţiei:
Selecţia se va desfăşura astfel:
- a) înscrierea şcolii se va efectua de directorul unităţii şcolare în perioada: 18- 28.10. 2010;
- b.) depunerea la ISJ Buzău a dosarului de înscriere care va conţine următoarele documente:
1. Scrisoare de intenţie care să conţină motivaţia participării şcolii la proiect;
2. Documente doveditoare pentru cerinţele din apel;
3. Un succint raport al activităţilor derulate la nivelul şcolii corelate cu tema proiectului.
- c.) 29- 30.10.2010: Analiza şi evaluarea dosarelor. Selecţia şcolilor;
- d.) 31. 10. 2010: Anunţarea rezultatelor selecţiei.
Dosarele se vor depune la ISJ Buzău la inspector şcolar, prof. drd. VERONICA TRANDAFIR (stanciuveronica@yahoo.com; nr. telefon: 0724590865).
Coordonatori proiect:
Inspector Şcolar General, prof. FLORINA STOIAN
Inspector Şcolar, prof. CRISTIANA STOICA
Inspector Şcolar, prof. drd. VERONICA TRANDAFIR
Prezentare proiect - SEDINTA CU DIRECTORII, 14.10. 2010 (power point)
Etichete: 14.10.2010, SEDINTA CU DIRECTORII
Proiect- strategie judeteana ,,INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ, ÎN SPECIAL A CELOR CU ADHD"
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ, ÎN SPECIAL A CELOR CU ADHD
A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele unităţii de învăţământ care aplică:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN- BUZĂU
Nr. de telefon/fax: 0238/ 721655; 0238/ 414655
Adresă poştă electronică/ Pagină de Internet E-mail: isjbz@yahoo.com; isj@hasdeu.bz.edu.ro
Web Site: www.isjbz.ro
PERSOANĂ DE CONTACT:
Nume, Prenume: Dl/ Dna TRANDAFIR VERONICA
Nr. de telefon/fax: 0724590865
Adresă poştă electronică: stanciuveronica@yahoo.com
REPREZENTANTUL LEGAL:
Nume, Prenume: Dl/ Dna STOIAN FLORINA
Nr. de telefon/fax: 0729141259
Adresă poştă electronică florinastoianisjbuzau@yahoo.com
MANAGEMENTUL PROIECTULUI- ECHIPA DE PROIECT
Coordonare şi monitorizare MECTS: INSPECTOR GENERAL MECTS, PROF. DR. LIANA MITRAN
Coordonare şi monitorizare ISJ:
INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL, PROF. FLORINA STOIAN
INSPECTOR ŞCOLAR, PROF. CRISTIANA STOICA
INSPECTOR ŞCOLAR, PROF. DRD. VERONICA TRANDAFIR
Echipa judeţeană de lucru:
PROF. ELVIRA ANDREI, DIRECTOR SO8 Nr. 12, Buzău
PROF. ION VASILE, DIRECTOR CCD- Buzău
PROF. DAN PÎSLARU, DIRECTOR CJRAE- Buzău
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT:
B.1. Titlul proiectului: ,,INTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ, ÎN SPECIAL A CELOR CU ADHD"
B.2. Categoria în care se încadrează proiectul:
D. Proiecte care sprijină integrarea şcolară şi profesională a copiilor/ tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale √
AXA PRIORITARĂ:INCLUZIUNEA SOCIALĂ
DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE:
ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI ŞI PARTICIPĂRII GRUPURILOR VULNERABILE LA EDUCAŢIE
B.3. Durata proiectului: (durata se va exprima în număr de luni)
Nr. luni: 12 ( 01. 11. 2010- 30. 10. 2011)
C. REZUMATUL PROIECTULUI
Obiectivul general al proiectului:
O.G.: Dezvoltarea de servicii educaţionale (consiliere şcolară, consiliere pentru orientare profesională, consiliere pentru părinţi şi cadre didactice, centre pentru terapii specifice, centre de documentare- informare, etc.) şi îmbunătăţirea accesului la educaţie pentru copiii cu cerinţe educative speciale, integrarea eficientă a acestora în învăţământul de masă
Obiective:
O.1. Identificarea tuturor copiilor /elevilor cu CES, în mod special a celor cu ADHD;
O.2. Sensibilizarea cadrelor didactice din învăţământul de masă cu privire la problematica elevilor cu CES;
O.3. Cunoaşterea legislaţiei în vigoare;
O.4. Formarea cadrelor didactice care au în sfera de activitate şi copii cu CES;
O.5. Împărtăşirea modelelor de bună practică/ schimburi de experienţă/ sesiuni de comunicări/ simpozioane;
O.6. Implicarea echipei Centrului de Resurse pentru Educaţia Incluzivă- CREI în depistarea, consilierea şi monitorizarea elevilor cu CES.
Principalele activităţi:
1. Comunicare şi sensibilizare. Proiectul prevede o amplă campanie de comunicare şi sensibilizare a cadrelor didactice, în general, şi a celor din învăţământul gimnazial şi liceal, în primul rând, despre necesitatea integrării în învăţământul de masă a copiilor cu cerinţe educative speciale, în mod special a celor cu ADHD, adaptarea programelor şcolare la tipul de dizabilitate, proiectarea planurilor de intervenţie, cunoaşterea documentelor legislative cu privire la învăţământul special şi special integrat, etc. Legislaţia cu privire la specificul muncii cu copiii cu CES va fi afişată pe:
- site-ul www.isjbz.ro (Ştiinţe socio- umane. Învăţământul special şi special integrat. Blogul inspectorului de specialitate);
- site- ul www.cjraebuzau.ro.
2. Analiză şi cercetare. Identificarea copiilor cu CES, în mod special a celor cu ADHD, pentru a constitui o bază de date la nivelul judeţului Buzău. Aceasta se va realiza de către fiecare unitate de învăţământ în parte, urmând ca fiecare copil depistat să fie îndrumat către Comisia Internă de Evaluare Continuă din cadrul C.S.E.I. sau către Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului din cadrul D.G.A.S.P.C. Buzău.
3. Elaborarea metodologiei de formare a cadrelor didactice. Vor fi elaborate parcursuri de formare cu metodologii şi materiale didactice specifice destinate cadrelor didactice care lucrează cu copii cu CES, din învăţământul de masă gimnazial şi liceal.
4. Formarea personalului didactic. Vor fi formate cadrele didactice care lucrează cu copii cu CES, din învăţământul de masă gimnazial şi liceal. Se continuă formarea la nivelul C.C.D.- Buzău a cadrelor didactice care lucrează cu copii cu CES, din învăţământul de masă primar şi preprimar, începută în anii trecuţi cu specialişti CJRAE şi nu numai.
5. Promovarea exemplelor de bună practică. Şcolile implicate în proiectul PHARE „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate” vor oferi modele de bună practică pentru celelalte unităţi şcolare din mediul urban şi rural. În acest sens se vor organiza schimburi de experienţă între unităţi de învăţământ cu participare atât din rândul cadrelor didactice, cât şi din rândul elevilor. Organizarea de schimburi de experienţă/ sesiuni de comunicări/ simpozioane incluzând problematica învăţământului special şi special integrat. Promovarea şi aplicarea experienţei specialiştilor din şcolile speciale în şcolile care desfăşoară învăţământ special integrat.
6. Consiliere şi consultanţă. Echipa de specialişti din cadrul CREI (Centrului de Resurse pentru Educaţia Incluzivă) se va deplasa la solicitarea unităţilor de învăţământ care nu beneficiază de servicii de sprijin sau consiliere psihopedagogică pentru a asigura asistenţă în acest sens, atât cadrelor didactice, cât şi copiilor şi părinţilor.
Rezultatele aşteptate:
1.1. o campanie judeţeană amplă şi reuşită de comunicare şi sensibilizare a cadrelor didactice, în general, şi a celor din învăţământul gimnazial şi liceal, în primul rând, despre necesitatea integrării în învăţământul de masă a copiilor cu cerinţe educative speciale, în mod special a celor cu ADHD;
1.2. adaptarea reală şi corectă a programelor şcolare la tipul de dizabilitate specific fiecărui elev integrat în învăţământul de masă;
1.3. proiectarea corespunzătoare a planurilor de intervenţie;
1.4. cunoaşterea de către un număr destul de mare de dascăli din învăţământul de masă a documentelor legislative cu privire la învăţământul special şi special integrat;
1.5. o reţea informatică deschisă pentru publicitate şi informare: site-ul proiectului ,, Integrarea copiilor cu cerinţe educative special în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD”;
1.6. asigurarea, pentru acest an şcolar şi pentru fiecare cadru didactic, a cel puţin 50 de ore de formare- perfecţionare în funcţie de nevoile identificate ;
1.7. realizarea unei baze de date reală şi corectă, mereu reînnoită, cuprinzând toţi copiii cu CES, deci şi cei cu ADHD, cuprinşi în învăţământul de masă buzoian;
1.8. elaborare de parcursuri de formare cu metodologii şi materiale didactice specifice destinate cadrelor didactice care lucrează cu copii cu CES, din învăţământul de masă gimnazial şi liceal.
1.9. editarea revistei proiectului, cu titlul ,,Copilul din interior”;
1.10. realizarea unui inventar de bune practici ale proiectului ,, Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD”;
1.11. realizarea unui punct documentar la Şcoala Nr. 12, Buzău privind derularea proiectului;
1.12. sesiune de comunicări naţională ,, Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă, în special a celor cu ADHD”.
Modalităţi de monitorizare şi de evaluare a proiectului:
Strategia de monitorizare / evaluare a proiectului va cuprinde:
1. modalităţi de evaluare specifice fiecăreia dintre activităţi: chestionare, fişe de feedback, interviuri, discuţii, grafice ale întâlnirilor de lucru, metode şi tehnici tradiţionale, dar şi alternative de evaluare a rezultatelor obţinute de elevi şi de cadrele didactice, în urma cursurilor de pregătire şi perfecţionare şi a aplicării la clasă a noutăţilor privind învăţământul special integrat, etc;
2. întâlniri de lucru pentru evaluarea intermediară şi finală;
3. rapoarte de evaluare intermediară şi finală;
4. portofoliu al proiectului.
Evaluarea va stabili, obiectiv şi real, raportul între ceea s-a propus şi ceea ce s-a realizat. Ea va privi în mod direct:
• componentele proiectului: problemele şi nevoile, planul operaţional de activitate, dezvoltarea activităţilor, progresul şi strategia;
• aprecierea, măsurarea şi emiterea unor judecăţi de valoare referitoare la rezultatele derulării activităţilor propuse;
• raportarea permanentă a acestora la obiectivele proiectului, la valoarea atinsă de indicatorii de realizare propuşi.
Se vor realiza:
♦ evaluări cantitative, care vor evidenţia impactul activităţilor, descriind, enumerând, calculând şi măsurând atingerea obiectivelor;
♦ evaluări calitative, orientate spre progres, măsurând atitudini şi cauze ale evenimentelor.
D. ARGUMENTARE PROIECT
Puncte tari/ Puncte slabe identificate la nivel judeţean
Copiii cu diferite tipuri de deficienţe (dizabilităţi) au fost până de curând şcolarizaţi doar prin unităţile speciale de învăţământ. Prezenţa lor din ce în ce mai mare în şcolile obişnuite, ,,deschise” tuturor copiilor, este o tendinţă tot mai evidentă a diversificării populaţiei şcolare în toată lumea (T. Vrăşmaş, 2004). Dreptul şi accesul efectiv la educaţie şi pentru aceşti copii se realizează însă în modalităţi diferite, adesea foarte complexe, în care esenţiale sunt ideile de nondiscriminare şi de egalizare a şanselor, de acceptare în şcoală a tuturor copiilor, de abordare şi de valorizare educaţională adecvată pentru fiecare, de a asigura aceeaşi calitate a educaţiei la toţi elevii.
În mod particular pentru situaţia actuală a României, conceptul educaţiei pentru toţi, reflectat mai ales prin cel al educaţiei incluzive, se traduce în principal prin două opţiuni şcolare:
* cea a şcolii obişnuite, cu prioritate pentru cât mai mulţi dintre aceşti copii;
* cea a clasei sau a şcolii speciale – dacă pentru anumiţi copii şcolarizarea obişnuită nu este benefică.
În România, educaţia formală a copiilor cu Cerinţe Educative Speciale (CES) se realizează prin intermediul celor două tipuri de trasee şcolare amintite anterior: şcoli şi clase speciale (integrate în cadrul şcolilor de masă), precum şi, din în ce mai frecvent, şcoli obişnuite (prin integrarea individuală a elevului cu CES într-o clasă obişnuită a şcolii de masă). Indiferent de modalităţile de realizare a educaţiei şcolare, scopul comun îl reprezintă dezvoltarea la copiii cu CES a unor abilităţi şi comportamente care să le permită acestora integrare optimă în viaţa profesională şi socială.
Educaţia elevilor cu CES în context incluziv reprezintă un proces complex care presupune participarea, implicarea şi colaborarea interinstituţională a cel puţin următorilor factori:
- elevul şi familia acestuia;
- şcoala de masă (ceilalţi elevi ai clasei, şcolii, cadre didactice, departamentul managerial) în cadrul căreia este educat elevul);
- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului – Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului;
- Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă– Comisia Internă de Evaluare Continuă, cadre didactice de sprijin/itinerante;
- Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică – consilieri psihopedagogi, asistenţi sociali, mediatori şcolari (implicaţi în facilitarea şi optimizarea educaţiei elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în special de etnie romă).
Educaţia elevilor cu CES, în special în sistemul de învăţământ integrat, este un proces complex care nu poate atinge parametrii eficienţei în lipsa cooperării şi parteneriatului, este o activitate eminamente interdisciplinară, de echipă, ai cărei piloni fundamentali sunt: copilul/elevul integrat şi familia acestuia, cadrele didactice de la clasă şi cadrul didactic de sprijin. Experienţa anterioară în acest domeniu dovedeşte în mod evident că atunci când implicarea unuia dintre factorii amintiţi anterior se situează la cote minime sau lipseşte, nu se poate concepe şi desfăşura o educaţie eficientă.
Ce este ADHD? ADHD este o tulburare comportamentală care afectează mai ales copiii și se manifestă prin imposibilitatea acestora de a se concentra asupra unui anumit subiect sau unei anumite acțiuni. Netratată poate avea consecințe negative pe termen lung (psihologice, sociale, economice). În engleză ADHD sau Attention Deficit Hyperactivity Disorder înseamnă Deficit de Atenție / Tulburare Hiperkinetică și este una dintre cele mai frecvente afecțiuni comportamentale întâlnite la copii și adolescenți. Studiile arată că un procent de 5% din copiii de vârstă școlară prezintă simptome ADHD (1-2 din copiii dintr-o clasă de 30). ADHD debutează în copilărie și poate persista și la vârsta adultă. Deși la unii copii simptomele ADHD dispar odată cu înaintarea în vârstă, în jur de 60% pot prezenta simptome și la vârsta adultă. ADHD afectează sexul masculin mai mult decât pe cel feminin. Raportul băieți/ fete este 4/ 1. Diagnosticul la fete este mai dificil, căci predomină forma cu inatenție. ADHD poate fi tratat numai medicamentos. Conform studiilor, fără tratament, 30% dintre cei care suferă de ADHD merg către delincvență juvenilă. Dacă nu au inteligență superioară, o familie care să-i susțină, dacă părinții sunt șomeri, dacă nu au suportul educațional și material, ajung să comită infracțiuni. Un alt studiu de psihopatologic realizat în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor din România a relevat faptul că 85% dintre deținuți suferă de ADHD. Un copil cu ADHD care nu este diagnosticat și tratat la timp se va confrunta cu multe probleme acasă și în societate. Din cauza comportamentului la școală va fi izolat de grup, va fi respins de colegi. Profesorul îl va certa pentru că nu e atent. Acasă, simțindu-se ei înșiși vinovați, părinții își vor revărsa și ei angoasele pe copil. Cu timpul, atât situația de la școală, cât și cea de acasă vor înrăutăți simptomele, iar în lipsa tratamentului, copiii cu ADHD devin agresivi, dezvoltând comportamente antisociale. Această afecţiune este frecvent intâlnitã şi are impact asupra evoluţiei copilului pe termen lung, dacă nu este controlatã la timp. Toate acestea constituie argumente solide pentru acordarea unei atenţii deosebite copiilor identificaţi cu ADHD.
Puncte tari:
Existenţa la nivelul municipiului Buzău a resursei umane calificate specializate în furnizarea serviciilor de educaţie integrată/incluzivă (psihopedagogi, psihologi/consilieri şcolari, logopezi, mediatori şcolari, cadre didactice de sprijin/itinerante din cadrul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă şi Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică Buzău).
Informarea, promovarea şi aplicarea (în şcolile şi grădiniţele de masă din municipiul Buzău) prin intermediul cadrelor didactice de sprijin din cadrul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Buzău (fosta Şcoală Specială pentru elevi cu deficienţe mintale Nr.1, Buzău), a logopezilor şi a psihologilor/ consilierilor şcolari (din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică Buzău) a principiilor şi politicilor de educaţie incluzivă.
Stabilirea unor relaţii de colaborare precum şi oferirea de sprijin constant părinţilor din mediul urban (prin intermediul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă (CŞEI) Buzău în abordarea educaţională adecvată a elevilor cu CES.
Identificarea, evaluarea şi reorientarea şcolară a altor elevi cu nevoi educative speciale care nu erau în evidenţele Direcţiei Generale de Asitenţă Socială şi Protecţie a Copilului, prin intermediul Comisiei Interne de Evaluare Continuă - conf. Ord MEdC – 5379/2004 (din cadrul CŞEI); comisia desfăşoară continuu campanii de identificare a altor copiii cu CES, neimplicaţi în programe de sprijin; copiii incluzionaţi sunt permanent monitorizati de comisie prin intermediul cadrelor didactice de sprijin; se urmăreşte un feedback permanent privind situaţia educaţiei integrate.
Existenţa unei colaborări interinstituţionale eficiente între CŞEI şi CJRAE Buzău, focalizată pe optimizarea procesului educaţional al elevilor integraţi, în special prin intervenţia asistentului social şi mediatorilor şcolari (din cadrul CJRAE) pentru îmbunătăţirea participării şcolare, diminuarea absenteismului şi prevenirea abandonului şcolar (în special în cazul elevilor proveniţi din medii dezavantajate).
Puncte slabe:
În şcolile din mediul rural din judeţul Buzău, în care sunt integraţi copii cu CES, barierele de învăţare instituţionale şi cele economico-sociale sunt foarte puternice; serviciile de sprijin sunt limitate (cadrele didactice de sprijin nu au motivaţia necesară furnizării serviciilor de specialitate în mediul rural, în principal zdatorită consumului sporit de resurse temporale şi materiale necesare deplasării), astfel încât mulţi copiii astfel integraţi, după un semestru de şcolarizare, au abandonat şcoala datorită eşecului educaţional şi social. Din păcate, prea puţin dintre aceşti elevi au fost transferaţi în CŞEI Buzău.
Menţinerea fenomenului de abandon şcolar, mai ales în cazul copiilor proveniţi din zone defavorizate, în judeţul Buzău existând un procent de 1,11% din care un procent de aproximativ 60% din totalul elevilor cu abandon sunt reprezentaţi de rromi;
Majoritatea copiilor cu CES care sunt înscrişi în clasa I în şcolile de masă buzoiene nu au urmat traseul educaţional preşcolar ceea ce le creează sau le accentuează dificultăţile de învăţare şi de adaptare şcolară.
Lipsa formării cadrelor didactice pe problematica educaţiei incluzive a condus către situaţii de marginalizare şi discriminare a elevilor proveniţi din grupurile dezavantajate finalizate prin abandon şcolar.
Dotările materiale ale şcolilor integratoare sunt limitate în ceea ce priveşte posibilitatea de susţinere a educaţiei incluzive : în municipiul Buzău, din 13 şcoli în care sunt integraţi copii cu CES, numai 4 şcoli oferă cadrelor didactice de sprijin un spaţiu adecvat activităţilor de asistenţă psihopedagogică de specialitate; în celelalte şcoli se lucrează cu copilul: la domiciliu, în cancelarie, în clasă, după terminarea orelor de curs.
Repartizarea la clasă a multor elevi cu CES nu se realizează în funcţie de specificul acţiunii educative necesare (elevii cu CES nu sunt integraţi în clase cu număr mai mic de elevi, care să faciliteze intervenţia individualizată, conf. Ord MEdC – 5379/2004);
Dificultăţi în stabilirea unei relaţii de colaborare eficientă Şcoală integratoare - Serviciul de Evaluare al DGASPC din cauza următoarelor inadvertenţe:
în decizia de integrare individuală, criteriul fundamental îl reprezintă eşecul şcolar al copilului (se acordă în mod special certificate de integrare copiilor care au avut eşec şcolar, se aşteaptă rezultatele şcolare ale elevilor şi apoi se ia decizia de integrare ; nu se respectă principiul intervenţiei timpurii)
nu se urmăreşte un feedback privind situaţia copiilor integraţi sau acesta nu este valorificat în deciziile ulterioare ;
în decizia privind orientarea şcolară şi profesională a copiilor nu este consultat profesorul de sprijin sau cadrul didactic de la clasă;
multe din certificatele de integrare şcolară sunt eliberate după data începerii anului şcolar ceea ce îngreunează integrarea elevilor în clase adecvate (clase cu număr mai mic de elevi, care să faciliteze intervenţia individualizată, conf. Ord MEdC – 5379/2004) şi creează dificultăţi majore în stabilirea la nivelul CŞEI a normelor de cadre didactice de sprijin care sa asigure asistenţa educaţională necesară copiilor/elevilor integraţi.
E. Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul
Grupurile ţintă:
1. elevii cu CES integraţi în şcolile de masă (gimnaziu şi liceu) din judeţul Buzău;
2. elevii cu ADHD identificaţi în şcolile de masă din judeţul Buzău;
3. cadrele didactice de la gimnaziu şi de la liceu care lucrează cu elevi cu CES la clasă;
4. managerii unităţilor de învăţământ din judeţul Buzău;
5. părinţii.
E. Descrierea beneficiarilor proiectului
1. Grupurile ţintă: elevii cu CES integraţi în şcolile de masă (gimnaziu şi liceu) din judeţul Buzău; elevii cu ADHD identificaţi în şcolile de masă din judeţul Buzău; cadrele didactice de la gimnaziu şi de la liceu care lucrează cu elevi cu CES la clasă; managerii unităţilor din învăţământul buzoian; părinţii;
2. Partenerii care se vor implica în proiect: CCD- Buzău, CJRAE- Buzău, CJAP- Buzău, DGASPC- Buzău;
3. Comunitatea locală.
,,Nu este necesar să citeşti în frunze de ceai, să vorbeşti cu zeii sau să rezolvi ecuaţii complexe pentru a înţelege că sistemele educaţionale vor trebui să se schimbe. [….] Şcolile vor trebui să se rupă de tradiţie pentru a pătrunde cerinţei de educaţie mai multă şi mai bună.’’- SONIA JURICH - ,,Technologies for Education – Looking to the Future’’.
Etichete: 01.11.2010- 30.10.2011
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL- AN ŞCOLAR 2009-2010
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL
AN ŞCOLAR 2009-2010
Pe parcursul anului şcolar 2009- 2010, au fost efectuate în învăţământul special şi special integrat următoarele categorii de activităţi de îndrumare, control şi evaluare:
- participare la 13 inspecţii de tip RODIS;
- evaluarea cu precădere a punctului 1.9. - ,,Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea şcolară” din MARODIS- în 6 dintre unităţile şcolare inspectate;
- coordonarea echipei de inspectori şi metodişti în cadrul Inspecţiei de tip Rodis de la Şcoala Specială de Arte şi Meserii Rm. Sărat, judeţul Buzău;
- efectuarea unui număr de 8 inspecţii tematice;
- realizarea unui număr de 45 inspecţii pentru obţinerea gradelor didactice (14 pentru definitivat, 26 pentru gradul didactic al II lea, 5 pentru gradul didactic I şi o echivalare, doctorat;
- au fost soluţionate în termen cinci petiţii ;
- coordonarea activităţii SNAC/ participare faza naţională a concursului de dans ,,Împreună pentru Viitor”;
- participarea la cercurile metodice desfăşurate în cadrul şcolilor speciale;
- activităţi de consultanţă;
- coordonarea proiectului RONDO;
- participarea în echipa de evaluare şi control a I.S.J. Prahova, ce a avut ca obiectiv activitatea de management a domnului Ioniţă Costică, în calitate de director al Centrului Şcolar Special Breaza;
- participarea la şedinţele Consiliilor de Administraţie ale I.S.J. Buzău;
- organizarea Olimpiadei Judeţene pentru discipline socio - umane;
- participare în echipa de organizare a Olimpiadei Naţionale pentru elevii cu deficienţe de vedere;
- susţinere de cursuri de formare în cadrul C.C.D. Buzău- Şcoala Incluzivă;
- participare la desfăşurarea examenelor naţionale şi la şedinţele publice de mişcare de personal, etc.
Concluzii:
În cadrul învăţământului special şi special integrat, activitatea s-a desfăşurat în condiţii optime, neexistând probleme deosebite de soluţionat, cu excepţia creşterii numărului de elevi cu CES integraţi în învăţământul de masă. Acest fapt, dublat de numărul redus de profesori itineranţi, a condus la o cerere ridicată de consultanţă din partea cadrelor didactice. În acest sens am reuşit, împreună cu CJRAE Buzău şi CCD Buzău, să oferim cadrelor didactice interesante un curs de formare continuă în problematica CES.
În cadrul activităţilor de predare-învăţare, dar şi a celor compensator –recuperatorii, se constată preocupări în vederea asigurării unui climat şcolar pozitiv şi stimulativ, sub raport cognitiv şi afectiv– motivaţional. O atenţie deosebită este acordată principiului didactic al accesibilizării conţinuturilor la ritmul şi particularităţile psiho- intelectuale ale elevilor. Cadrele didactice inspectate au dovedit o bună pregatire teoretică şi practică, fapt care le permite adaptarea conţinuturilor la nevoile elevilor, reuşind să comunice eficient cu aceştia, să împartă sarcina de învăţare în paşi mici de realizare şi să încurajeze astfel angajamentul şi concentrarea elevilor.
Inspecţiile de specialitate au evidenţiat la nivel conceptual–proiectiv respectarea Curriculumului Naţional pentru fiecare disciplină, planificările anuale şi semestriale fiind realizate în concordanţă cu acesta.
Metodologia didactică folosită respectă specificul abordării fiecărei discipline, în parte, dar şi categoriile de disabilităţi, precum şi particularităţile individuale ale resursei umane. Dintre cele mai utilizate metode de lucru putem enumera:
• explicaţia,
• analiza comparativă,
• reflecţia personală,
• studiul de caz,
• exerciţiul, etc.
Direcţiile de acţiune pentru anul 2009-2010, la disciplinele socio-umane, au fost:
• utilizarea într-o măsură mai mare a metodelor specifice învăţării active în vederea dezvoltării autonomiei personale şi a gândirii critice;
• valorificarea în cadrul activităţilor didactice a lecţiilor AEL.
Analiza punctului 1.9 din Inspecţia de tip Rodis evidenţiază, după opinia mea, două aspecte importante:
a. disponibilitatea elevilor pentru activităţi extraşcolare şi oferta neatractivă a şcolii în acest sens;
b. problematica frecvenţei este tratată superficial, nu există la nivelul şcolilor o analiză coerentă a acestui fapt, comisia de disciplină de cele mai multe ori se intruneşte pentru a da sancţiuni şi aproape niciodată pentru a găsi soluţii de ameliorare a acestei situaţii.
Inspector de specialiate,
Prof. RELU OLTEANU
Disfuncţii în învăţământul special şi special integrat. Propuneri de eliminare a acestora
Lista principalelor probleme şi disfuncţii apărute în anul şcolar 2009- 2010
(propuneri pentru anul şcolar 2010- 2011)
Inspector şcolar pentru învăţământul special şi special integrat,
Prof. drd. VERONICA TRANDAFIR
Vă semnalăm o serie de neajunsuri şi probleme întâmpinate în activitatea noastră. În acelaşi timp, ne permitem să vă înaintăm o serie de propuneri, menite să eficientizeze activitatea din şcolile pentru deficienţi de vedere şi nu numai. Aceste propuneri au fost elaborate în urma unei analize de nevoi pertinente, efectuată de-a lungul mai multor ani şcolari.
1. Curriculum
absenţa planului cadru pentru învăţământul preşcolar pentru deficienţi de vedere;
absenţa unor manuale şcolare braille, a unor programe şcolare, precum şi a materialului didactic specific;
existenţa unor manuale foarte vechi, editate cu mulţi ani în urmă, în toate şcolile speciale.
2. Clasa pentru copii cu deficienţe asociate este eterogenă din multe puncte de vedere (particularităţile psihofizice ale copilului, nivelul deficienţei mentale asociate, vârsta cronologică, ritmul de dezvoltare diferit, ş.a.). Deoarece şi în prezent se lucrează cu aceşti copii pe bază de programe şi planuri de intervenţie personalizată, considerăm inoportună prezenţa catalogului clasic, care obligă promovarea copiilor în clase consecutive, situaţie total neconformă realităţii. De pildă, unii copii stagnează la nivelul clasei I, alţii nu-l ating niciodată, deoarece progresele copiilor sunt diferite şi uneori foarte mici, necesitând timp îndelungat. De aceea, considerăm necesar ca această clasă să funcţioneze ca Grupă de copii cu deficienţe asociate.
3. Personalul nedidactic este insuficient. Se impune prezenţa infirmierei atât la grupa preşcolară, cât şi la grupa de copii cu deficienţe asociate.
4. Ne îngrijorează scăderea drastică a numărului de copii şcolarizaţi de la an la an. Principalele cauze sunt problemele financiare ale familiilor (care trăiesc cu toţii din pensia de handicap a copilului şi indemnizaţia de însoţitor), lipsa de informare, dezinteresul şi uneori hiperprotecţia manifestate de părinţi.
Pentru ameliorarea sau remedierea acestei situaţii propunem:
menţionarea clară în actele normative a obligativităţii învăţământului special;
realizarea unui recensământ al copiilor de la 0 la 18 ani, cu precizarea caracteristicilor, deficienţelor;
alcătuirea unei baze de date referitoare la copiii cu deficienţe, specificând tipul deficienţei, gradul acesteia şi stabilirea unor reguli de colaborare între instituţiile implicate;
informarea instituţiilor speciale până la o dată rezonabilă, despre copiii cu diverse handicapuri pentru alcătuirea, organizarea grupelor şi claselor în timp util;
înfiinţarea unor clase tip „A doua şansă” şi frecvenţă redusă în învăţământul special.
5. Evaluarea copiilor de către comisiile judeţene şi interjudeţene în perioade precise care să nu perturbe procesul instructiv-educativ.
6. Şcolile speciale sunt de formă “school-after-school”, situaţie în care să fie prevăzut în mod obligatoriu în schema de încadrare directorul adjunct.
7. Necesitatea achiziţionării microbuzelor şcolare pentru instituţiile de învăţământ special.
8. Cuprinderea în proiectul ministerului a fondurilor pentru confecţionarea de mobilier pentru şcolile speciale.
9. Alcătuirea unei liste care să cuprindă materiale şi dispozitive necesare elevilor cu deficienţă de vedere.
Planul managerial pentru invatamantul special si special integrat
Plan managerial
Învăţământul special şi special integrat
An şcolar 2010/ 2011
Inspector şcolar pentru învăţământ special şi special integrat,
prof. drd. VERONICA TRANDAFIR
Introducere:
„ Dacă nu ne folosim de ceea ce avem şi nu căutăm ce nu avem, vom fi lipsiţi de unele din pricina soartei, iar de altele din pricina noastră.” – PHILEMON -
Pornind de la priorităţile politicii educaţionale ale M.E.C.T.S.:
Calitate
Descentralizare
Performanţă
Eficienţă
Standarde europene
Accesibilitatea la educaţie
Învăţare continuă
Oferte educaţionale
Resurse umane
Responsabilitate
MISIUNEA I.S.J. BUZĂU SE PREZINTĂ ASTFEL:
Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău îşi propune pentru anul şcolar 2010/ 2011, dar şi în perspectivă:
Să dezvolte interesul pentru educaţie şi formare permanentă în sensul promovării unui învăţământ modern, deschis şi flexibil, capabil să asigure accesul la toate nivelurile şi formele de învăţământ, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor pentru realizarea succesului personal şi profesional, în contextul actual de stat membru al Uniunii Europeane.
Să ofere servicii de consultanţă, expertiză, monitorizare şi control de calitate, facilitând astfel procesul de descentralizare a sistemului educativ.
Să faciliteze comunicarea între structurile administraţiei centrale şi locale şi unităţile şcolare, promovând un dialog permanent, deschis şi flexibil între partenerii sociali şi educaţionali.
Să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor legislaţiei şcolare şi legislaţiei muncii.
Promovarea unui învăţământ deschis şi flexibil, capabil: să asigure la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex , rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor pentru realizarea succesului personal şi profesional, în contextul social actual.
Să dezvolte interesul pentru educaţia şi formarea permanentă printr-un învăţământ axat nu numai pe nevoile limitate ale unei profesiuni, ci şi pe disponibilitatea continuă pentru cunoaştere şi acţiune.
Să abordeze reforma învăţământului dintr-o nouă perspectivă, conform căreia politica educaţională îşi propune:
1. reforma sistemică, vizând toate componentele, în condiţiile considerării cu prioritate a următoarelor aspecte: calitate, echitate şi eficienţă.
2. reforma continuă, cu valorificarea rezultatelor obţinute până în prezent şi asigurarea stabilităţii necesare atingerii obiectivelor propuse pana in 2013.
3. reforma asumată, prin responsabilizarea partenerilor strategici şi prin asumarea de către aceştia a programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională în intervalul 2010-2011 şi în perspectivă, până în 2013.
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Buzău, beneficiarii sistemului de învăţământ, proiectează, fundamentează şi aplică politica educaţională a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind învăţământul preuniversitar, pornind de la tema educaţională generală ,, Incluziune socială, eficienţa managerială şi calitate educaţională” şi de la priorităţile educaţionale pentru anul şcolar în curs:
• Asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie;
• Asigurarea calităţii învăţământului;
• Pregătirea pentru descentralizare;
• Reconstrucţia sistemului de învăţământ rural.
Pentru elaborarea planului managerial şi a programului de acţiuni privind învăţământul special şi special integrat, în anul şcolar 2010- 2011, am realizat analiza mediului intern şi extern, prin metodele manageriale cunoscute (analiza PESTE şi analiza SWOT) şi am identificat următoarele:
PRIORITĂŢI STRATEGICE
• Asigurarea educaţiei de bază pentru toate categoriile de elevi/ persoane; formarea competenţelor – cheie;
• Corelarea actului educaţional cu nevoile de dezvoltare personală/ profesională ale elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;
• Asigurarea complementarităţii educaţiei formale/ nonformale/ informale/ învăţare permanentă;
• Reducerea analfabetismului şi asigurarea completării studiilor obligatorii de către adulţi prin programul „A doua şansă”;
• Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare şi a serviciilor educaţionale;
• Realizarea echităţii în educaţie şi a dreptului fundamental al copilului la educaţie;
• Deschiderea şcolii/ sistemelor de formare către societate/ mediul social, economic, cultural;
• Parteneriate şi proiecte educaţionale în concordanţă cu cerinţele integrării europene.
,, Eu nu cunosc pe această lume decât minunile”- Whitman
• ARGUMENT
O educaţie de calitate este indisolubil legată de formarea profesională a cadrelor didactice şi de capacitatea managerilor pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor. Astfel, admitem ca bază documentele elaborate la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi experienţa anterioară, întrucât ne propunem să eliminăm anumite bariere şi inerţii de natură informaţională, relaţională, individuală şi chiar organizaţională – cu care ne confruntăm pentru promovarea şi implementarea standardelor propuse în acest sens.
Idealul educaţional al şcolii româneşti este dezvoltarea liberă, integrată şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative.
Priorităţile manageriale în învăţământul special integrat în anul şcolar 2010- 2011 vor fi:
• asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie al tuturor copiilor/ elevilor cu cerinţe educaţionale speciale;
• asigurarea calităţii învăţământului special integrat;
• evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional.
În cadrul învăţământului special integrat, asigurarea calităţii procesului educaţional se sprijină pe:
• programe analitice elaborate de o manieră în care să răspundă cerinţelor tuturor copiilor, în raport cu posibilităţile reale de învăţare, de stilul şi de ritmul fiecărui copil;
• tehnologie educaţională individualizată, care să eficientizeze procesul de învăţare;
• organizarea învăţării pe principiile învăţării active, participative, de cooperare, de ajutor reciproc;
• valorizarea socială a fiecărui copil, diferenţa fiind respectată şi valorificată.
Specialiştii în educaţie specială au găsit modalităţi diverse de recuperare, învăţare şi integrare, modalităţi care au avut ca obiectiv binele copilului şi crearea de şanse ca aceştia să se adapteze modului de viaţă şi activitate, cerut de gradul şi tipul de deficienţă, schimbarea atitudinii sistemului de învăţământ faţă de aceşti copii.
Ţinând cont de principiile acţiunii de compensare, reabilitare şi integrare, şcolile publice sunt obligate de a include în procesul de învăţământ pe toţi copiii indiferent de condiţiile fizice, intelectuale, lingvistice sau de altă natură. Astfel, putem spune că la momentul actual, alături de învăţământul special se dezvoltă învăţământul integrat.
Obiectivul fundamental al învăţământului special devine integrarea / incluziunea copiilor deficienţi în şcoala publică care să devină şcoală inclusivă.
Menţinem ideea că un învăţământ de calitate în domeniul învăţământului special, care să urmărească realizarea unor performanţe şcolare calitative, este dependent de calitatea instruirii, a învăţării, a evaluării şi de aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în formarea şi dezvoltarea unor deprinderi practice şi de muncă intelectuală care să vizeze capacitatea de a învăţa să înveţi, exercitarea deprinderilor sociale, formarea spiritului antrepenorial, a deprinderilor în domeniul IT. Formarea personalului didactic din acest domeniu curricular devine esenţială în această perspectivă, în special creşterea ponderii formării psiho - pedagogice, metodice şi de management al clasei de elevi. Vom pune accentul primordial pe formarea iniţială a tinerilor profesori ce intră în sistem, pe consilierea acestora în acest sens, precum şi pe formarea unor noi abilităţi prin formarea continuă a profesorilor cu experienţă. Vom stimula participarea cadrelor didactice la perfecţionarea prin gradele didactice, la cursurile de masterat profesional în educaţie, pentru profesionalizarea carierei didactice şi creşterea procesului de predare – învăţare.
Este necesar să punctăm, de asemenea, formarea continuă a cadrelor didactice din învăţământul special în utilizarea eficientă a limbajului informatic, a programelor specializate din domeniu, precum şi la perfecţionarea cunoştinţelor de limbă străină.
Este necesară configurarea unui management dinamic şi realist, capabil să identifice şi să propună soluţii concrete care să determine: dezvoltarea capacităţii corpului profesoral de a răspunde ritmului schimbărilor, reducerea riscului de a desfăşura acţiuni formale, izolate, cu impact minim în generarea unor schimbări reale.
Funcţiile şi atribuţiile pe care le cuprindem în acest plan managerial pot fi definite pe două dimensiuni:
A. funcţia managerială cu toate componentele ei:
- proiectare, organizare, conducere operaţională, control/ evaluare;
- pe dimensiunea finalităţilor organizaţionale; motivare, implicare şi participare; formare/ dezvoltare profesională; formarea grupurilor/ dezvoltarea echipelor; negocierea/ rezolvarea conflictelor;
– pe dimensiunea umană.
Înţelegem că funcţiile de decizie şi comunicare sunt comune celor două dimensiuni şi se realizează împreună şi prin celelalte funcţii enumerate;
B. domeniul funcţional, în care se aplică:
- managementul de curriculum;
- managementul resurselor umane.
Obiectivele generale ale planului managerial:
• asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie;
• realizarea unor medii şcolare în care copiii sunt fericiţi să înveţe;
• realizarea educaţiei pentru viaţă care depăşeşte cadrul strict al programei şcolare şi cuprinde lecţii despre înţelegere şi drepturile copilului, despre pace, toleranţă şi spirit cetăţenesc activ;
• asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ special cu sistemul european de educaţie şi formare profesională;
• asigurarea de servicii specializate centrate pe nevoile copiilor cu cerinţe educative speciale;
• creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor;
• proiectarea unei monitorizări eficiente a procesului de predare-învăţare-evaluare, a practicii la clasă, prin intermediul inspecţiei şcolare;
• revizuirea programelor de formare continuă a profesorilor din învăţământul special din perspectiva schimbărilor curriculare şi a managementului clasei;
• înfăptuirea reformei curriculare prin aplicarea corecta şi ritmică a tuturor programelor şcolare în scopul asigurării caracterului sistematic şi integrator al procesului didactic;
• creşterea importanţei terapiilor specifice şi a serviciilor educaţionale în acţiunea de compensare, reabilitare şi integrare şcolară a elevilor cu deficienţe;
• promovarea consecventa a democraţiei ca element catalizator al ameliorării şi creşterii competentei resurselor umane;
• dezvoltarea Strategiei Naţionale de ,,Acţiune Comunitară”.
Analiza P.E.S.T.E.
Contextul politic
Copiii/ tinerii cu deficienţe, oricare ar fi natura sau gradul acestora, au dreptul la educaţie gratuită, adaptată la nevoile şi cerinţele lor, conform articolului 28 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, conventie la care România este parte semnatară, alături de alte 190 de state. Printre actele normative care stau la baza organizării şi funcţionării învăţământului special şi special integrat în anul şcolar 2010- 2011 enumerăm :
Convenţia cu privire la drepturile copilului ( Legea nr.18/1990 );
Regulile standard privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap ( rezoluţie a Adunării Generale ONU din 1993);
Declaraţia de la Salamanca - Conferinţa UNESCO de la Salamanca din 1994;
Legea Învăţământului nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare;
Legea Statutul personalului didactic nr. 128/1997 cu modificările şi completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă nr.75/12.07.2005 şi Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei;
Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 448/2008 privind protecţia persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare;
Hotărârea de Guvern nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat;
H.G.R. nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului;
O.M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005 privind aprobarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special;.
OMEC 5418/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a centrelor judeţene/ al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională şi a regulamentelor- cadru ale instituţiilor din subordine;
OMECT nr.1734/08.08.2007 privind dezvoltarea Strategiei Naţionale de „Acţiune Comunitară”;
OMEC nr. 5379/25.11.2004 privind Metodologia de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/ itinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi în învăţământul de masă;
OMEC nr. 3662/27.03.2003 privind aprobarea Metodologiei de înfiinţare şi funcţionare a Comisiei Interne de Evaluare Complexă. Transformarea principiilor politice într-o viaţă şcolară cotidiană de succes pentru cât mai mulţi copii şi tineri cu deficienţe, necesită un sistem flexibil de servicii de sprijin orientate către nevoile individuale.
Contextul economic
Din punct de vedere economic se constată:
o creştere a ratei şomajului la nivel naţional, absolvenţii diferitelor forme de învăţământ întâmpinând dificultăţi în găsirea unui loc de muncă;
scădere a ofertei de meserii pentru tinerii cu deficienţe şi neracordarea ei la comanda societăţii sau la abilităţile acestei categorii de absolvenţi;
situaţia materială precară a părinţilor multor elevi are consecinţe negative asupra interesului acestora faţă de şcoală. Preţul de multe ori ridicat al materialelor didactice, precum şi al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de şcoală (rechizite, caiete, ghiozdan, etc.) poate reprezenta de asemenea o ameninţare. Efectul acestor factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres şi absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de gimnaziu) până la abandonul şcolar;
salarizarea cadrelor didactice este neatractivă, existând puţine posibilităţi de acordare a unor stimulente materiale, în funcţie de performanţă;
deşi legislaţia financiară existentă permite atragerea de resurse extrabugetare la nivelul şcolii, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii este, în general, scăzut, implicând din partea şcoliii o serie de demersuri dificile şi investiţia unui buget de timp uneori exagerat.
Contextul social
Din punct de vedere social se remarcă câteva aspecte importante:
o continuă scădere a populaţiei şcolare, cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ şi, implicit, a învăţământului special;
zona în care este amplasată unitatea şcolară poate fi favorabilă sau nu instruirii; majoritatea copiilor din şcolile pentru senzoriali provin din provincie şi din această cauză implicarea familiilor în educarea copiilor se realizează cu dificultate;
comunitatea locală nu este interesată ,în totalitate, de oferta unei şcoli speciale, nu este pregătită pentru acest gen de colaborare, de aceea e nevoie de un efort susţinut pentru promovarea imaginii şcolii şi a ofertei educaţionale;
societatea nu este pregătită pentru absorbţia pe piaţa forţei de muncă a persoanelor cu handicap;
influenţa negativă asupra sistemului de învăţământ a materialelor apărute în mass-media, ce pun accent pe diferite aspecte negative, ce reprezintă excepţiile şi nu regula; opinia generală asupra învăţământului românesc poate avea efecte negative pe termen lung.
Contextul tehnologic
Se remarcă o serie de oportunităţi:
sprijinirea unităţilor şcolare prin acţiunea guvernului de accelerare a procesului de introducere a calculatoarelor şi a accesului la internet în şcoli, în colaborare cu MECTS;
sprijinul MECTS acordat şcolilor, în sensul predarii-învăţării asistată de calculator;
un punct critic în adoptarea noilor tehnologii în sistemul de învăţământ special îl reprezintă încă insuficienta pregătire a cadrelor didactice de alte specialităţi decât informatică în ceea ce priveşte utilizarea programelor de calculator, chiar a celor mai uzuale (Microsoft Office). Oferta de formare în acest sens a instituţiilor de învăţământ superior şi a agenţilor economici poate fi valorificată, în condiţiile motivării cadrelor didactice pentru a urma astfel de cursuri de perfecţionare;
posibilitatea achiziţionării de echipamente prin derularea de programe sau prin implicarea comitetelor de părinţi;
oferta de formare a instituţiilor de învăţământ superior şi a CCD Buzău;
dotarea şcolilor cu tehnologie modernă care ajută procesul de învăţământ:
- proteze auditive colective de tip FM pentru elevi;
- maşini Braille pentru nevăzători şi diascoape pentru slab văzători;
- calculatoare, staţie de amplificare, videoproiector, etc.
Contextul ecologic
Conform datelor oficiale, Municipiul Buzau inregistreaza indicatori de poluare ridicati la calitatea aerului, apei si solului, factori ce influenteaza starea generala de sanatate si confort a locuitorilor, dar mai ales a copiilor.
Studiile de specialitate releva faptul ca speranta de viata a buzoienilor este, în medie, cu cinci ani mai mica in comparatie cu media de la nivelul tarii.Cauzele acestei situatii sunt multiple.Amintim numai realitatea conform careia în ultimii 15 ani au disparut 60% din spatiile verzi din interiorul orasului si din centura naturala de protectie.
Analiza SWOT a învăţământului special buzoian conduce la următoarele:
Puncte tari :
existenta unor specialişti, profesori de psihopedagogie specială iniţiaţi prin profilul pregătirii universitare şi prin dobândirea de experienţă, în activitatea cu elevii cu dizabilităţi;
disponibilitatea afectivă a acestor specialişti de a se confrunta zilnic cu suferinţele şi neputinţele copiilor, capacitatea lor empatică;
efective reduse de elevi la clasă, fapt care permite organizarea activităţilor în funcţie de particularităţile psihoindividuale ale copiilor;
organizarea programului după-amiezei cu activităţi de terapie educaţională complexă şi integrată;
existenţa cabinetelor de terapiii specifice de compensare (educaţie perceptiv-auditivă, tehnica vorbirii, audiologie educaţională; educaţie perceptiv-vizuală, orientare, mobilitate; terapia tulburărilor de limbaj şi a deficienţelor senzoriale; cultura fizică medicală);
existenţa cabinetelor de psihodiagnoză, consiliere, orientare şcolară şi terapie pentru diagnostice severe;
existenţa unei baze de date privind populaţia şcolară, cadrele didactice, normarea, mişcările de personal, examenele naţionale, documente şi situaţii contabile, etc
servicii specializate ale medicilor neuropsihiatri sau ORL-işti, în cabinetele medicale din şcolile speciale;
personalizarea unităţilor de învăţământ special, prin proiectarea ofertei educaţionale, alegându-se opţionale cu înalt grad de atractivitate şi actualitate;
dotări cu masini de scris în Braille pentru nevăzători, cu megascoape şi lupe speciale pentru slabi văzători, cu linii de protezare colectivă, de tip F.M. pentru demutizarea copiilor cu surdocecitate; sisteme computerizate cu voce sintetică pentru orbi;
existenta unor cabinete de documentare metodică, de material didactic specific activităţilor cu elevul deficient, a unor puncte de informare în domeniul legislaţiei şcolare şi a bibliotecilor cu literatura de specialitate;
amenajarea unor spaţii şcolare cu destinaţie specială: mini-bucătării, ateliere de ceramică, de lumânări decorative şi decoraţiuni interioare, laboratoare informatică, ludotecă, sala pentru educaţie polisenzorială, etc.
Puncte slabe:
existenţa unor spaţii şcolare necorespunzătoare (săli de clasă mici; sistem învechit de încălzire);
cabinetele din centrele logopedice interşcolare sunt insuficiente, neigienizate, prost dotate;
lipsa unor programe de formare / dezvoltare profesională;
circumscripţiile logopedice nu acoperă toate unităţile şcolare din municipiu/ judeţ; numărul mic de profesori logopezi face ca o mică parte a copiilor depistaţi cu tulburări de limbaj să fie cuprinşi în activitatea de terapie logopedică;
încadrarea cu personal necalificat pe catedrele de psihopedagogie specială în unele unităţi de învăţământ special;
cadrele didactice de alte specialităţi, inginerii şi maiştrii instructori ca şi cele din învăţământul public integrator, nu au cultura pedagogică şi psihologică necesară activităţii cu elevi deficienţi;
în şcolile de arte şi meserii şi în centrele şcolare, disciplinele din aria curriculară Instruire practică nu se desfăşoară corespunzător, din lipsa de materie primă şi utilaje moderne;
nefuncţionarea unor alternative educaţionale în activitatea de recuperare a deficienţei severe (exemplu: Waldorf, Step by Step);
nefuncţionarea, în fiecare şcoală specială, a unei Comisii Interne de Evaluare Continuă, care să testeze şi să evalueze toţi elevii şi să valideze sau invalideze diagnosticul psihologic şi educaţional acordat de Serviciul de Evaluare al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Buzău, prin colaborare permanentă cu acestea;
lipsa unor evidenţe clare privind recensământul copiilor cu dizabilităţi, ceea ce face ca cei cu deficienţe severe să fie menţinuţi în familie, încălcându-li-se dreptul la educaţie.
Oportunităţi:
acordarea de asistenţă socială, prin serviciile oferite de cantinele şi internatele şcolare ale învăţământului special;
asigurarea, de către psihologii şi psihopedagogii din reţea, a acţiunii de educare şi consiliere a familiei, pentru ca aceasta să devină partener în actul educaţional;
colaborarea cu centrele de zi, care contribuie financiar pentru suplimentarea personalului didactic, pentru formarea profesională continuă a acestuia şi pentru crearea unor condiţii deosebite în activitatea de recuperare;
existenţa proiectelor şi programelor pentru dezvoltarea în carieră;
colaborarea eficientă cu reprezentanţi ai unor organisme nonguvernamentale şi cu comunitatea în activităţile educative extracurriculare şi extraşcolare;
atragerea de fonduri extrabugetare prin derularea a numeroase proiecte în parteneriat;
dezvoltarea de parteneriate şi proiecte între şcolile speciale şi diferite organizaţii nonguvernamentale.
Ameninţări:
politica educaţională de integrare a copilului cu deficienţe în învăţământul public, fără asigurarea cadrului afectiv şi a structurilor de sprijin necesare;
lipsa internatelor şcolare prin preluarea acestora de catre Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, ceea ce induce incoerenţa şi lipsa de unitate în cerinţe în procesul recuperator;
metodologie neactualizată, necorespunzătoare realităţii şi nevoilor copiilor nedeplasabili, pentru elevii şcolarizaţi la domiciliu;
mediul economic şi social defavorizat din care provin elevii şcolilor speciale;
dezinteresul agenţilor economici în a colabora cu şcolile de arte şi meserii şi cu centrele şcolare speciale, în vederea desfăşurării practicii în producţie;
repartiţia computerizată a cadrelor didactice în urma Concursului Naţional de Titularizare împiedică asigurarea continuităţii acestora în unităţile în care s-au abilitat să lucreze (învăţarea scrierii braille, a limbajului mimico-gestual, a tehnicilor de lucru cu elevul autist sau cu surdocecitate, etc.);
incoerenţa legislativă referitoare la drepturile persoanelor cu handicap din România, generată de disiparea responsabilităţilor între Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap, Ministerul Sănătăţii, Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, etc.
După o corelare atentă a obiectivelor şi finalităţilor a EDUCAŢIEI SPECIALE în acţiunea de formare, dezvoltare, profesionalizare şi integrare a copiilor/ elevilor cu deficienţe, propunem pentru anul şcolar 2010- 2011 realizarea prezentului plan de acţiune care cuprinde următoarele domenii:
• Curriculum şi conţinutul educaţiei speciale
• Management şcolar
• Formarea resursei umane
• Contribuţia inspecţiei şcolare la creşterea calităţii procesului de învăţare
• Programe de integrare a copilului cu deficienţe în şcoala publică
• Proiecte, programe, colaborări şi parteneriate
Etichete: An scolar 2010/ 2011
